România și alte patru state se opun noului acord dintre Ucraina și UE. Mesajul venit de la Bruxelles

62560444
AFP

Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România și-au exprimat nemulțumirea față de noul acord comercial între Ucraina și UE, care este în curs de elaborare pe baza Zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA).

Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România consideră că noul acord comercial cu Ucraina, propus de Comisia Europeană în locul regimului comercial fără vize care a expirat la începutul lunii iunie, ar putea destabiliza piețele agricole ale UE, notează European Pravda, citând mai mulți diplomați ai UE care au participat la reuniunea Consiliului Agricultură al blocului din 14 iulie, potrivit Ukrainska Pravda.

„Cinci țări – Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România – au ridicat problema noilor condiții comerciale cu Ucraina în cadrul reuniunii Consiliului Agriculturii al UE de astăzi. Acestea sunt convinse că noul acord din cadrul Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) ar putea destabiliza piețele europene”, a declarat o sursă.

Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, a confirmat, de asemenea, că acest comerț cu Ucraina a fost discutat în cadrul unei reuniuni a Consiliului UE din 14 iulie, la Bruxelles.

„La cererea unui grup de țări, am discutat și despre acordul revizuit cu Ucraina”, a declarat Hansen după reuniune.

Comisarul european a reamintit că DCFTA din 2016 urma să fie revizuit în 2021, dar acest lucru a devenit imposibil din cauza războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.

La 30 iunie, Comisia Europeană a încheiat negocierile cu Ucraina privind principiile principale ale revizuirii DCFTA între Ucraina și UE, după expirarea măsurilor comerciale autonome, care introduseseră un tratament preferențial pentru exportatorii ucraineni până la 5 iunie 2025.

Taras Kachka, reprezentantul comercial al Ucrainei, a furnizat detalii cu privire la acordul de liber schimb actualizat cu UE, care a fost convenit la începutul acestei săptămâni.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
ANRE vrea să pună capăt „bișniței" cu energie. „Băieții deștepți" vor achita de acum un avans, când semnează contractele

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a adoptat un Ordin prin care cumpărătorii de energie electrică vor fi obligaţi să plătească un avans sau să constituie o garanţie minimă la momentul semnării contractelor.

Anastasiu: „România era la un pas de colaps fără pachetul de măsuri fiscale. Riscam un curs de 6 lei la euro și șomaj 40%”

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a afirmat că România risca un „curs la 6 lei” euro şi „şomaj la 30-40%”, dacă nu adopta până pe 8 iulie pachetul de măsuri fiscale.

Termenul-limită până când România mai poate lua bani din PNRR. UE cere dovezi pentru proiectele pe care le mai finanțează

Proiecte în valoare de peste șase miliarde de euro nu vor mai putea fi finanțate cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență – spune ministrul Proiectelor Europene, după o discuție cu oficialii de la Bruxelles.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.