Preşedintele ANAF: ”În zona marilor averi ale unor persoane fizice s-a cam evitat să se intre”

lucian heius, anaf
Agerpres

Preşedintele ANAF, Lucian Heiuş, admite că zona marilor averi ale unor persoane fizice este una în care ”s-a cam evitat să se intre” în ceea ce priveşte controalele ANAF.

Şeful Fiscului arată că, numai în luna octombrie, după verificările la persoanele fizice cu averi mari au fost emise decizii de impozitare în valoare de peste 6 milioane de lei, pentru sume care depăşesc 30 de milioane de lei.

”Facem un schimb de bune practici în acest domeniu. (...) Încercăm să învăţăm de la colegii noştri din SUA şi din Australia şi să devenim şi noi din ce în mai performanţi”, a declarat Lucian Heiuş, miercuri seară, la Digi 24, despre misiunea de asistenţă tehnică finanţată de Fondul Monetar Internaţional în România referitoare la conformarea fiscală a persoanelor fizice cu averi mari.

Conform lui Heiuş, în ultimele 6 luni a emis două ordine de preşedinte al ANAF care reglementează domeniul de activitate legat de impozitarea marilor averi.

”Este o zonă în care în România s-a cam evitat să se intre. Întotdeauna am mers şi am controlat persoanele juridice, am mers şi am verificat magazinele de la colţ, dar, cumva, cu timiditate s-a încercat să se intre pe acest control al persoanelor fizice şi vedem şi ştim toţi că există foarte multe persoane fizice cu acea avere cumva afişată, sfidătoare la adresa oamenilor şi care naşte foarte multe semne de întrebare. Există în acelaşi timp şi foarte mulţi români care şi-au câştigat banii corect, şi-au plătit impozitele şi taxele, le plătesc în continuare şi care au tot respectul şi aprecierea noastră, dar noi trebuie să identificăm pe cei care nu înţeleg că trebuie să plătească impozitele datorate”, a precizat el.

Şeful ANAF a subliniat că, în prezent, sunt în derulate 380 de acţiuni de verificare la persoane fizice.

”Chiar în luna octombrie, care este o lună încheiată, pot să vă spun că am descoperit sume suplimentare nedeclarate de 30,6 milioane de lei, iar impozitele calculate pentru aceste sume suplimentare sunt în jur de şase milioane de lei”, a precizat Lucian Heiuş.

El a dat exemplul unei persoane fizice din Bihor care luna trecută a fost verificată şi avea o diferenţă de 12 milioane de lei între venitul declarat şi cel estimat de către inspectori.

El a susţinut că pot fi controlate persoanele care fac achiziţii de mare valoare, depuneri bancare de mare valoare sau care creditează firme cu sume mari de bani, iar de acolo pornesc controalele. Verificările se fac în situaţiile în care sunt diferenţe mai mari de 50.000 de lei între sumele declarate şi cele care se constată că sunt deţinute de către respectivele persoane.

”Dacă avem indicii clare că sumele respective de bani sunt ca urmare a unor infracţiuni, putem să facem o plângere penală. (...) Dacă există elemente că sunt, totdeauna anunţăm şi facem o sesizare către Parchete pentru a continua cercetările”, a spus şeful ANAF.

Heiuş a afirmat că îşi doreşte ca cei impozitaţi să conteste în instanţă deciziile de impozitare, subliniind că în astfel de situaţii numele acestora pot fi făcute publice, altfel ele aflându-se sub secretul fiscal.

În ceea ce priveşte aşa-numiţii influenceri, Heiuş a arătat că ANAF are programe informatice de analiză a bazelor de date care atenţionează care dintre conturile acestora sunt vizualizate, după care se face comparaţia între sumele încasate de influenceri şi cele declarate de aceştia.

 

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO L-a dat de gol! Georgina Rodriguez a spus când se retrage Cristiano Ronaldo: ”E gata!”
VIDEO L-a dat de gol! Georgina Rodriguez a spus când se retrage Cristiano Ronaldo: ”E gata!”
Citește și...
Specialiștii avertizează. Scumpirile sărăcesc România, deficitul bugetar va continua să crească
Specialiștii avertizează. Scumpirile sărăcesc România, deficitul bugetar va continua să crească

Scumpirile ne vor sărăci bugetele și anul acesta, dar și în 2025, în vreme ce statul va cheltui mai mult decât va avea în vistierie.  

Industria prelucrătoare din România a scăzut în luna februarie. Sectoare unde se văd însă creșteri
Industria prelucrătoare din România a scăzut în luna februarie. Sectoare unde se văd însă creșteri

Criza energetică, pandemia și noile taxe și-au pus amprenta asupra industriei, care cu greu dă semne de revenire. Potrivit unui nou indice de măsurare lansat vineri, și în România, cea prelucrătoare mai ales, s-a contractat în ultimele luni.

Comisia Europeană pune la dispoziţie un miliard de euro pentru puncte de reîncărcare şi de realimentare
Comisia Europeană pune la dispoziţie un miliard de euro pentru puncte de reîncărcare şi de realimentare

Comisia Europeană a lansat, vineri, o cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei - Mecanismul destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi (MICA).

Recomandări
Parchetul European anchetează subvențiile pentru stuful din Deltă. Kovesi: ”Vă pot confirma oficial”
Parchetul European anchetează subvențiile pentru stuful din Deltă. Kovesi: ”Vă pot confirma oficial”

Parchetul European a confirmat deschiderea unei anchete asupra subvențiilor pentru stuful din Delta Dunării care trebuiau să ajungă la firme din anturajul liderului PSD Paul Stănescu. Cazul a fost dezvăluit de o anchetă ”România, te iubesc”.  

Viktor Orban pariază pe victoria Rusiei: ”Ar fi mai bine ca totul să se oprească acum”. Cui recomandă să meargă la psihiatru
Viktor Orban pariază pe victoria Rusiei: ”Ar fi mai bine ca totul să se oprească acum”. Cui recomandă să meargă la psihiatru

Viktor Orban crede că Rusia va câștiga războiul din Ucraina, motiv pentru care consideră că întregul sprijin acordat țării invadate trebuie ”să se oprească acum”. 

 

Variante de răspuns pentru ruși, într-un sondaj despre Putin: ”încredere”, ”speranță”, ”siguranță”, ”respect” și ”mândrie”
Variante de răspuns pentru ruși, într-un sondaj despre Putin: ”încredere”, ”speranță”, ”siguranță”, ”respect” și ”mândrie”

Peste 86 % dintre rușii care au răspuns unui sondaj realizat de un institut de stat au avut o părere foarte bună despre discursul lui Vladimir Putin. Puși să aleagă ce simt, ei au răspuns: ”încredere”, ”speranță”, ”siguranță”, ”respect” și ”mândrie”.