România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory, iar procesul de selecţie se află în faza finală, autorităţile sperând ca până la sfârşitul acestui an să poată anunţa rezultatul, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Concordia Summit 2026, conform Agerpres.
„Cu un efort de aproape un an de zile, în momentul de faţă, România are două oferte pe masă de AI Gigafactory. Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor au pornit această muncă încă din vara trecută. Suntem în faza finală de selecţie. Asta a mers în paralel cu procedura europeană. Cred că din acest punct de vedere nu suntem defazaţi, dar am preferat să vorbim mai puţin despre asta, pentru că e mai bine să faci anunţul la final", a afirmat Alexandru Nazare.
În iunie, Ministerul Economiei anunța că și-a depus oficial candidatura pentru a obține finanțare de la Uniunea Europeană pentru o gigafabrică IA de 4 miliarde de euro, care ar urma să fie construită la Cernavodă și la Doicești.
Gigafabricile de IA vor combina procesoare avansate de IA, stive de tehnologii software şi cloud, conectivitate de mare viteză şi centre de date eficiente din punct de vedere energetic. Împreună cu reţeaua europeană de 19 fabrici de IA, acestea vor consolida poziţia de lider tehnologic, rezilienţa şi autonomia strategică a Europei, preciza atunci ministerul.
Potrivit altor informații oficiale anterioare, „Black Sea AI Gigafactory” este numele proiectului României, coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Ministerul a înscris oficial proiectul pentru finanțare în iunie, când a fost transmisă o scrisoare de intenție către Comisia Europeană, pentru proiectele realizate prin programul EuroHPC Joint Undertaking.
Ministerul Economiei, în iunie: „Cernavodă oferă alimentare directă din reactoarele nucleare”
„Black Sea AI Gigafactory” din România va sprijini reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea digitală a Republicii Moldova, dar și extinderea serviciilor AI spre Serbia și Turcia. Proiectul gigafabricii AI românești prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice, se arăta în proiect.
Într-o primă fază, o parte din acceleratoarele AI ar fi situate la Cernavodă (Faza I), în apropiere de centrala nucleară din localitate. Apoi, restul de acceleratoare AI ar fi amplasate la Doicești (Faza II), din județul Dâmbovița. Aici ar urma să fie realizat un minireactor nuclear pentru producerea de energie. Proiectul acesta energetic nu a trecut încă de partea teoretică.
Ambele situri au fost selectate datorită avantajelor majore legate de energie, infrastructură digitală și conectivitate internațională de mare viteză. „Cernavodă oferă alimentare directă din reactoarele nucleare și o conexiune prin fibră optică la rețelele europene majore, inclusiv prin cabluri submarine. Doicești este un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR (reactoare modulare mici), răcire hibridă și integrare cu infrastructura digitală națională”, susțin reprezentanții MEDAT.
AI Gigafactory va fi alimentată de un mix energetic de până la 1.500 MW, provenit din surse sustenabile, cu accent pe energie nucleară, fără emisii de carbon. „Astfel, România se poziționează ca un pol strategic european pentru infrastructură AI și supercomputing, cu impact redus asupra mediului”, se preciza atunci într-un comunicat al ministerului.
Proiect IA bazat pe energia nucleară, care se va produce de acum cu intermitențe, din cauza schimbărilor climatice
Proiectul prezentat anterior de Guvern se baza, astfel, pe energia nucleară produsă de centrala de la Cernavodă. La scurt timp după anunțul referitor la proiectul acestei gigafabrici IA, centrala a fost închisă, iar România nu a mai produs energie nucleară timp de 3 luni, din cauza secetei istorice, care a dus la cel mai scăzut nivel al Dunării înregistrat vreodată.
Acum, experții spun că astfel de întreruperi vor deveni regulă, ceea ce înseamnă că România va avea energie nucleară cu intermitențe, în funcție de nivelul Dunării.
Acum, ministrul Nazare spune că demersurile au început înainte ca EuroHPC să modifice criteriile procedurii europene şi că autorităţile speră să încheie procesul până la finalul anului.
„Sper ca până la finalul anului să putem să definitivăm lucrurile cu un anunţ pozitiv", a adăugat ministrul Finanţelor.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul Concordia Summit 2026, în contextul unei discuţii despre dezvoltarea sectorului tehnologic şi investiţiile în infrastructura de inteligenţă artificială.
