"În urma întrunirii condiţiilor minime necesare, astăzi, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acţiunile specifice pentru pornirea Unităţii 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unităţii 1 la Sistemul Energetic Naţional (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Pornirea unei unităţi nucleare este o operaţiune complexă, strict procedurată şi se desfăşoară cu respectarea riguroasă a cerinţelor de securitate nucleară", au anunţat într-un comunicat reprezentanţii Nuclearelectrica, potrivit Agerpres.
Mihai Gioară, directorul general al companiei, a precizat, în comunicat, că reconectarea unităţii la SEN este necesară pentru securitatea energetică şi stabilitatea sistemului.
Pe toată durata opririi, specialiştii centralei au derulat activităţi specifice pentru menţinerea unităţilor în condiţii sigure.
"Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanţe se vor repeta. Împreună cu autorităţile competente şi partenerii, lucrăm la soluţii concrete pe termen scurt, mediu şi lung, care să crească disponibilitatea instalaţiilor în situaţia reapariţiei unui eveniment similar şi să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare", a precizat Mihai Gioară.
Reactorul 1 de la Cernavodă, oprit în iulie
Funcţionarea Unităţii 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspiraţie. Prin urmare, pornirea Unităţii 2 depinde de o creştere susţinută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiţii, Unitatea 2 va putea fi repornită şi sincronizată ulterior la SEN, a explicat Nuclearelectrica.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată şi Unitatea 2.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.
Potrivit hidrologilor, miercuri dimineaţă (4 noiembrie), debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere la valoarea de 1700 m3/s, sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 m3/s).
Investigația CE privind ajutorul de stat pentru Cernavodă
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a solicitat joi, la reuniunea ministerială a Alianţei Nucleare de la Luxemburg, sprijinul statelor europene pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, în contextul investigaţiei CE.
Comisia Europeană a deschis, în aprilie, o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenţionează să îl acorde pentru retehnologizarea Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit News.ro.
„Pentru România, cooperarea în cadrul Alianţei trebuie să aducă rezultate concrete şi pentru proiectele noastre nucleare. Am solicitat sprijinul partenerilor pentru proiectul de retehnologizare, o investiţie esenţială pentru menţinerea pe termen lung a producţiei de energie electrică cu emisii reduse de carbon şi pentru securitatea aprovizionării”, a declarat Dumitru Chisăliţă, Ministrul Energiei, într-un comunicat de presă transmis de instituţie.
Ce e Alianţa Nucleară
Alianţa Nucleară reprezintă un format de cooperare între state europene care susţin contribuţia energiei nucleare la securitatea energetică, reducerea emisiilor şi competitivitatea economiei. Prin coordonarea poziţiilor şi dialogul cu instituţiile europene, statele participante urmăresc ca această contribuţie să fie reflectată în politicile, legislaţia şi instrumentele de finanţare ale Uniunii Europene, precizează oficialii de la Ministerul Energiei.
„Discuţiile Alianţei Nucleare s-au concentrat asupra viitorului cadru energetic european pentru perioada de după 2030 şi asupra contribuţiei energiei nucleare la securitatea aprovizionării, competitivitatea economiei europene şi îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare. În cadrul reuniunii, ministrul a susţinut necesitatea unui cadru european neutru din punct de vedere tehnologic, care să recunoască explicit contribuţia energiei nucleare ca sursă de energie curată şi să ofere condiţii predictibile pentru investiţii. Pentru România, valorificarea complementarităţii dintre energia nucleară şi sursele regenerabile este esenţială pentru un sistem energetic sigur, competitiv şi cu emisii reduse de carbon”, se precizează în comunicat.
Ministrul Dumitru Chisăliţă a evidenţiat şi importanţa continuării dezvoltării proiectelor nucleare naţionale pentru asigurarea securităţii energetice a României. În acest sens, oficialul a adus în discuţie publicarea deciziei Comisiei Europene – DG Competition pentru începerea investigaţiei privind ajutorul de stat pentru Proiectul Retehnologizării Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, proiect strategic şi de importanţă deosebită.
Această etapă este una normală şi extrem de importantă pentru un proiect nuclear, permiţând Comisiei să înţeleagă proiectul şi să evalueze eficient mecanismul de finanţare. În acest context, a invitat statele participante la Alianţa Nucleară să sprijine proiectul de retehnologizare în cadrul consultării publice de 30 de zile, subliniind necesitatea unui cadru european care să faciliteze realizarea acestor investiţii, susţin reprezentanţii Ministerului Energiei.
