BNR: Rata inflației se reduce la 7,5% în decembrie, însă va crește la începutul anului 2024
Inflația se va reduce în decembrie la 7,5%, dar va crește din nou la începutul anului viitor, după care va descrește treptat până la 4,8% în decembrie 2024, a anunțat luni Banca Națională a României.
Rata anuală a inflaţiei se va reduce la 7,5 la sută în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor şi va descreşte apoi gradual până la 4,8% în decembrie 2024, faţă de 4,4% în proiecţia precedentă, pentru ca în 2025 să-şi accelereze scăderea, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2023.
Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 8 noiembrie 2023 în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar uşor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare.
Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei se va reduce la 7,5% în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor şi va descreşte apoi gradual până la 4,8% în decembrie 2024, faţă de 4,4% în proiecţia precedentă, pentru ca în 2025 să-şi accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3%, aflat în jumătatea superioară a intervalului ţintei”, arată BNR.
Majorarea taxelor va duce la creșterea inflației
Responsabil de creşterea ratei anuale a inflaţiei în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare.
Totodată, acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este aşteptată să redevină ulterior dezinflaţionistă, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidenţiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
S-a convenit, însă, că balanţa riscurilor la adresa evoluţiei anticipate a inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât şi pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potenţial generate de modificările de impozite directe şi de eliminarea unor facilităţi fiscale, precum şi posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară. Au fost evocate, de asemenea, incertitudinile asociate evoluţiei viitoare a cotaţiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
În schimb, din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste ceva mai intense în semestrul II 2023 decât în prognoza precedentă, care se atenuează vizibil mai rapid ulterior şi se epuizează spre finele orizontului prognozei, au concluzionat membrii Consiliului, remarcând perspectiva descreşterii relativ abrupte a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023, implicând intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se anticipa anterior.
De asemenea, dinamica costului unitar cu forţa de muncă îşi va stopa probabil creşterea la sfârşitul anului curent şi va intra apoi pe o traiectorie descrescătoare, ceva mai ridicată totuşi comparativ cu proiecţia precedentă, au arătat unii membri ai Consiliului.
Creșterea economică decelerează pronunțat în 2023
Totodată, inflaţia de bază va continua să resimtă influenţele dezinflaţioniste semnificative, dar în atenuare sau temporare, venite din efecte de bază şi din ajustări descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi din ameliorarea lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, ca şi din prelungirea cu trei luni şi din extinderea sferei de cuprindere a plafonării adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Influenţe tot mai intense sunt aşteptate în schimb din descreşterea treptată a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, în timp ce în sensul frânării descreşterii dinamicii inflaţiei de bază vor acţiona probabil modificările de impozite şi taxe, precum şi majorarea nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au subliniat membrii Consiliului.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va coborî probabil la 9,1% în decembrie 2023, iar apoi va continua să scadă gradual, însă mai alert decât dinamica inflaţiei headline, ajungând la 5,2 la sută în decembrie 2024 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5%, respectiv 4%.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică este aşteptată să decelereze vizibil mai pronunţat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe şi al conduitei politicii monetare –, şi să se redreseze doar uşor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condiţiile consolidării bugetare, dar şi ale intensificării absorbţiei şi utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziţiei ciclice a economiei spre finele anului viitor şi creşterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată.
Incertitudini și riscuri din politicile fiscale
S-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însă cu un aport inferior celui din anii precedenţi, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, precum şi al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.
În schimb, dinamica formării brute de capital fix este aşteptată să-şi continue ascensiunea în anul curent şi să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică în 2024-2025, la un nivel totuşi diminuat, în condiţiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale şi programului Next Generation EU, dar şi pe fondul efectelor şi incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuţia lui să redevină negativă, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaşte probabil o corecţie vizibil mai pronunţată ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar uşor în următorii doi ani, menţinându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini şi riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 şi la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE –, dar şi la implicaţiile potenţiale ale noii legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
