BNR a majorat dobânda-cheie de la 3,75% la 4,75% pe an. Isărescu: cel mai mare pericol este stagflația
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară.
Astfel, aceasta a fost majorată la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022, informează banca centrală.
Ce înseamnă acest lucru pentru români?
Mărirea dobânzii va duce la rate mai mari pentru cei care au credite în lei, dar și dobânzi mai mari la creditele de investiții ale companiilor, precum și creșterea costurilor cu finanțarea pentru stat. În același timp însă, majorarea dobânzii cheie ar trebui să ducă și la temperarea inflației, fenomen care scade constant, fără discriminare, puterea de cumpărare a populației.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Vremea dobânzilor mici a trecut", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR în cadrul conferinței de presă în care a anunțat oficial deciziile de politică monetară. "Ne gândim la debitori. Tot timpul ne gândim la debitori, dar inflația este mare", a adăugat Isărescu, cu trimitere la faptul că banca centrală este nevoită să găsească un echilibru între majorarea dobânzilor pentru a reduce dinamica inflației și o creștere prea mare a dobânzilor care să încetinească economia și să ducă, eventual, la probleme la plată.
În ceea ce privește "cel mai mare risc la adresa economiei locale" Isărescu a răspuns, sec, printr-un singur cuvânt: "stagflația". Stagflația este fenomenul economic care îmbină stagnarea sau recesiunea economică și o inflație mare. În mod normal recesiunea înseamnă scăderea puterii de cumpărare, deci în mod evident o inflație mică sau chiar deflație.
Cel mai cunoscut exemplu este cel al economiei globale din anii 1970, când, în urma exploziei prețurilor la petrol, majoritatea economiilor dezvoltate au avut recesiune și inflații record.
Întrebat ce părere are despre oportunitatea unor măsuri de austeritate, guvernatorul BNR a evitat un răspuns direct, precizând doar că "încercăm să le evităm". "Criza actuală are un alt specific decât cea din 2008-2010", a adăugat el.
De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75% pe an, tot din 7 iulie 2022.
Inflația a atins nivelul de 14,5% în mai, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, în special pe fondul exploziei prețurilor la produse energetice la nivel global după ce Rusia a invadat Ucraina.
Alte decizii luate miercuri de CA al BNR:
- păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară -menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Efectele de pe piața creditelor
Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA Romania, explică pentru Știrile PRO TV, efectele de pe piața creditelor.
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 6,63% pe an
Amintim că, miercuri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 6,63% pe an, de la 6,60% pe an cât era marţi, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 29 octombrie 2010, respectiv 6,64%, conform informaţiilor publicate de BNR.
