Au reușit să facă în Ungaria ce nu au putut în România. ”În țară n-am realizat nimic”

×
Codul embed a fost copiat

Unii din cei mai mari producători de castraveţi din estul Ungariei sunt românii stabiliţi acolo. Într-un sat cu 2000 de locuitori din apropierea graniței peste trei sferturi sunt români, toţi agricultori.

Iar culturile sunt profitabile mai ales că au piaţă de desfacere şi în ţările vecine. Localitatea Micherechi din Ungaria este la 2 kilometri de graniţa cu România. Încă de pe drum se văd solarele cum se întind unul după altul. Cum intrăm în sat, peste tot auzim limba română. Ai noştri mutaţi acolo trăiesc foarte bine din agricultură şi au acaparat producţia de castraveţi.

Soţii Petrean s-au mutat la vecini acum trei ani. Şi-au vândut locuinţa din Bihor şi au dat 7000 de euro pe o casă la vecini. Alţi 7000 i-au investit în solare.

Nelu Petrean, român stabilit în Ungaria: "Am lucrat în România, am avut tractoare şi am avut fermă şi n-am realizat nimic."

Elena Petrean, româncă stabilită în Ungaria: ”Acolo nu sunt depozite de preluare, nu sunt asigurate condiţiile pentru a prelua marfa. Ne-a plăcut aicea foarte mult, cum sunt oamenii, cum se organizează. Se poate trăi bine."

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Dorin este unul dintre primii români stabiliţi, după Revoluţie, în satul maghiar. A plecat în 1996 din Suceava.

Dorin Croitor, român stabilit în Ungaria: "Ca toţi românii, am venit şi eu la lucru, ca să-mi câştig un pic existența. Aicea-n sat m-am simţit foarte bine şi mi-am găsit o nevastă şi am rămas aici."

Acum are 4 solare pline cu castraveţi.

Dorin: "Cam de o săptămână jumate, aproape două săptămâni am început să culegem, ăştia-s recolta a doua, a mai fost o recoltă din primăvară. Profit, oricum, este sigur."

Din 2000 de locuitori câţi sunt în Micherechi, peste trei sferturi sunt români. Toţi sunt agricultori şi spun că beneficiile din Ungaria nu le găsesc în România. În zonă au 3 depozite, care găzduiesc producţia uriaşă. Cei care deţin depozitele - unul dintre ei tot român - se asigură că livrează recolta în marile lanţuri de magazine din Ungaria, dar şi din ţările vecine.

Mihai Ardelean, proprietar depozit: "Noi avem 74 de oameni care fac castraveţii pentru noi. E tare rentabil că nu trebuie să meargă cu marfa la Budapesta la piaţă, pentru noi e rentabil că avem marfa de-aci din loc, nu trebuie să mergem cu maşini pe altundeva să aducem marfa."

Nelu Petrean, român stabilit în Ungaria: "Dacă aici am un kil de castraveţi sau de gogoşari, îmi dă banii jos, după o oră, două cel târziu. Dacă am o tonă, tot, şi nu mă duc nicăieri. Vine, mi-i ia de-acasă."

Pentru un kilogram de castraveţi, agricultorii primesc între 60 şi 70 de eurocenţi.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.