Analiză | Cât ar putea pierde, de fapt, americanii în urma războiului taxelor vamale al lui Trump cu China, Canada și Mexic

62524948

Revoluția taxelor vamale impuse de președintele american Donald Trump vecinilor canadieni și mexicani, dar și concurenților chinezi, ar putea, de fapt, acționa ca un bumerang pentru economia Statelor Unite.

Administrația Trump a impus tarife vamale diferite celor trei mari state. Astfel, dintre cele trei, doar China a scăpat „mai ieftin”, cu 20%, în timp ce Canadei și Mexicului le-au fost impuse câte 25%.

În cazul Chinei, a fost impus un tarif general suplimentar de 10% pentru toate importurile sale. Această măsură s-ar adăuga tarifului de 10% pentru China care a intrat în vigoare la 1 februarie.

O analiză efectuată de The Budget Lab - un think tank asociat Yale, cunoscut de-a lungul timpului pentru analize similare - prezintă efectele fiscale și economice ale tuturor tarifelor anunțate de a doua administrație Trump până în prezent, presupunând că noile tarife pentru China, Canada și Mexic intră în vigoare conform calendarului din această săptămână.

Modelul The Budget Lab (TBL) evaluează două scenarii: unul cu represalii limitate din partea Chinei și altul cu represalii totale din partea tuturor celor trei țări afectate. Această abordare urmărește să estimeze consecințele asupra economiei, utilizând metodologii similare analizelor tarifare anterioare.

Impactul tarifelor asupra prețurilor și economiei

Prețurile PCE (cheltuieli de consum personal - n.r.) cresc pe termen scurt cu 1% în scenariul represaliilor limitate și cu 1.2% în cazul represaliilor totale, fără intervenția Rezervei Federale. Aceasta echivalează cu o pierdere medie de 1.600-2.000 de dolari per gospodărie în 2024. După ajustarea consumatorilor, creșterea prețurilor se stabilizează la 0.7-0.9%, iar pierderea per gospodărie scade la 1.100-1.400 de dolari.

Apoi, tarifele reduc PIB-ul real pe termen scurt și lung, impactul fiind mai puternic în primii doi ani. Creșterea PIB-ului este cu 0.6pp mai mică în 2025 și cu 0.1 punct procentual (pp) mai mică în 2026. După 2026, economia își revine parțial, dar pe termen lung PIB-ul rămâne cu 0.3-0.4% mai mic, echivalent cu o reducere permanentă de 80-110 miliarde USD anual.

În ceea ce privește impactul fiscal, tarifele sunt echivalente cu o creștere a ratei tarifare efective de 7 puncte procentuale, aducând-o la cel mai ridicat nivel din 1943. În cazul în care ar rămâne în vigoare, tarifele ar crește cu 1,4-1,5 trilioane de dolari în perioada 2026-2035, conform calculului convențional.

Având în vedere efectele negative ale tarifelor asupra producției până în prezent, ar exista reduceri dinamice suplimentare ale veniturilor fiscale. Pe baza normelor empirice ale Biroului pentru buget al Congresului, The Budget Lab estimează că aceste efecte ar varia între 300 de miliarde de dolari în cazul unor represalii limitate și 360 de miliarde de dolari în cazul unor măsuri de retorsiune.

Analiza TBL mai arată că tarifele funcționează ca un impozit regresiv, afectând disproporționat gospodăriile cu venituri mici. În cazul represaliilor totale, venitul disponibil scade cu 2.5% pentru gospodăriile din al doilea decil de venit, comparativ cu doar 0.9% pentru cele din decilul superior.

În termeni absoluți, povara tarifară este mai mare pentru gospodăriile cu venituri ridicate, dar reprezintă un procent mai mic din venitul lor. Pierderea medie este de 1.100 de dolari pentru gospodăriile cu venituri mici, 1.800 de dolari pentru cele din clasa de mijloc și 4.700 de dolari pentru gospodăriile din top 10%.

Impactul distribuțional pe termen lung

Pe termen lung, efectele tarifelor sunt mai neclar distribuite. Tarifele reduc atât veniturile din muncă, cât și randamentele excesive ale capitalului. Deoarece proprietarii de capital consumă aceste venituri pe parcursul vieții, povara tarifară este mai regresivă pe termen scurt, dar se distribuie mai uniform între gospodării pe termen lung.

Efectele tarifelor asupra prețurilor bunurilor

După ajustările consumatorilor, nivelul general al prețurilor crește cu 1.2% în cazul represaliilor totale.

-Electronicele au cea mai mare creștere, cu 10%, dominând topul categoriilor afectate.

-Prețurile autoturismelor cresc cu 6.1%, ceea ce înseamnă circa 2.900 de dolari în plus pentru un vehicul de 48.000 de dolari, în funcție de expunerea la piese și producție din China, Canada și Mexic.

-Prețurile alimentelor cresc cu 1.7%, cu 2.9% pentru produse proaspete și 4.4% pentru orez.

Articol recomandat de sport.ro
Dezastru pentru Vinicius, după gestul nesăbuit din Real Madrid - Villarreal: "E practic adio! Șanse de 99%"
Dezastru pentru Vinicius, după gestul nesăbuit din Real Madrid - Villarreal: "E practic adio! Șanse de 99%"
Citește și...
Criteriul economic la care România stă mai bine decât multe țări din Uniunea Europeană

Rata şomajului în zona euro a rămas stabilă în luna ianuarie, la 6,2%, în timp ce în cazul Uniunii Europene, rata şomajului a rămas stabilă la 5,8%, potrivit cifrelor publicate marţi de Eurostat.

62514520
Șeful Finanţelor se plânge de ”cadoul” lăsat moștenire de Guvernul Ciolacu 1: Bugetul pe 2025 vine după o perioadă agitată

Bugetul pe 2025, aprobat în februarie, vine după o perioadă agitată şi după un deficit cum rar se întâlneşte în Uniunea Europeană (UE), dar până în 2031 vom reveni la 3%, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Barna Tanczos.  

62399587
Ursula von der Leyen a anunțat un plan de apărare al UE de 800 de miliarde de euro: ”Trăim în cele mai periculoase vremuri”

Noile planuri ale UE de consolidare a industriei europene de apărare și de creștere a capacităților militare ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro.

Recomandări
Shutterstock 2814783231
Paradox politic. PSD acuză PNL că nu vrea să intre la guvernare, după ce l-a dat jos de la putere: „România nu mai are aer!”

PSD coordonează de câteva zile o campanie publică de presiune asupra PNL pentru a-l convinge să se întoarcă la guvernare, după ce l-a dat jos de la putere pe 5 mai.

Shutterstock 2678344565
Inimile de români bat, la propriu, pentru străini. România a ajuns să exporte inimi, pentru că nu are cui să le transplanteze

Dacă începutul anului în ceea ce priveşte numărul de operaţii de transplant de inimă a fost promiţător, în lunile care au urmat numărul acestor operaţii a scăzut, a declarat pentru Cotidianul Prof. Univ. Dr. Habil. Horaţiu Moldovan. 

Shutterstock 2280825819
Mesajul Kievului după ce Trump a cerut schimbarea lui Zelenski. SUA au ajuns să spună că Rusia vrea pace, iar Ucraina război

Zelenski conduce Ucraina într-un război pentru independență și are sprijinul poporului ucrainean, care este singurul în măsură să decidă cine trebuie să-i fie președinte, a transmis Kievul, după ce Trump a cerut schimbarea lui Zelenski.