Respirația corectă este fundamentul sănătății cardiovasculare. Este mecanism natural de reglare a tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a oxigenării țesuturilor. Prin adoptarea unei respirații abdominale și conștiente, reducem stresul asupra inimii. Și îmbunătățim circulația sanguină.

Pentru că inima și plămânii sunt strâns legați, orice suferință se simte în... două sensuri. Oboseala tot timpul - este un simptom principal, care privește atât aparatul respirator, cât și inima.

Vedem modul în care respirația corectă influențează funcția inimii și circulația sângelui, da și sfaturi practice pentru un stil de viață sănătos alaturi de dr. Natalia Pătrașcu, medic primar cardiolog.

Andreea Groza: Cum exact sunt inima și plămânii legați?

Citește și
Cum afectează menopauza organismul femeii și de ce terapia hormonală poate ajuta

Dr. Natalia Pătrașcu: Inima si plămânii sunt, în realitate, o echipă. Inima pompează sânge oxigenat, care vine de la plămâni. Avem o parte stângă, circulația sistemică, și o parte dreaptă, circulația pulmonară. Din ventricului stâng, sângele e pompat prin aortă spre țesuturi. Ia deșeurile metabolice din țesuturi și se întoarce la inimă, în partea dreaptă a inimii, apoi prin artera pulmonară merge la plămâni și e schimbat. Îmbogățit cu oxigen. Și trece din nou în cămăruța stângă a inimii. E un mecanism ingineresc fantastic. Andreea Groza: Luăm un exermplu concret. Avem o infecție pulmonară severă. Va suferi și inima?

Dr. Natalia Pătrașcu: Da, în alveolele pulmonare apare lichid. Multe alveole sunt excluse de la respirație. Reflex, inima bate mai repede, ca să asigure necesarul de oxigen. Și invers – suferă inima, suferă și plămânii.

Andreea Groza: Simt oboseală intensă. Înseamnă că suferă inima și plămânii?

Dr. Natalia Pătrașcu: Da, și corect e să mergem la medicul de familie să ne îndrume - la ce specialist să apelăm prima oară, cardiologog sau pneumolog. Dar indiferent la ce specialitate mergem prima oară, ar trebui și să ajungem și la cealaltă specialitate. Sigur, asta dacă medicul de familie nu găsește cauze frecvente ale oboselii - anemie, funcție tiroidiană slabă, probleme ale ficatului.

Andreea Groza: Ce se întâmplă în obezitate cu inima și plămânii?

Dr. Natalia Pătrașcu: Plămânii vor deveni mai rigizi pentru că vor sta într-o carcasă acoperită de grăsime. Inima lucrează suplimentar.

Andreea Groza: Urc 3 scări și obosesc. De ce?

Dr. Natalia Pătrașcu: Ar trebuie să verificăm sistemul cardiovascular, dacă obosim dintr-o dată, după ce ani de zile am reușit să urcăm aceste 3 scări frecvent.

Andreea Groza: De ce respirația corectă ajută sistemul cardiovascular?

Dr. Natalia Pătrașcu: Luăm un exemplu concret. Când avem anxietate, secretăm hormoni de stres și respirația devine mai rapidă. Scade calciul din sânge, ceea ce duce la simptomatologia specifică- încleștere în maxilare, durere în piept, amețeală, senzația iminentă de moarte. Acesta e atacul de panică.

Îl controlăm controlând respirația. Ne concentrăm pe respirație, inspirăm numărând până la 5, ținem respirația până la 2 și expirăm numărând până la 5. Respirația trebuie conectată cu abdomenul. Vorbim de respirația diafragmatică. Se calmează creierul.

Prin respirația controlată, se activează nervul vag, care are legătură cu toate organele interne, se dilată vasele periferice, inima nu mai bate într-un ritm alert, tensiunea se reglează. Da, respirația controlată calmează și ajută tot sistemul cardio-vascular. Andreea Groza: Și când stăm la birou 8 ore?

Dr. Natalia Pătrașcu: Când stăm pe scaun și muncim, la fiecare oră, facem pauză și ne plimbăm măcar în jurul biroului. Apoi când stăm, face flexii să presăm gambele. Odată ce presăm gambele, sângele venos vine în mod normal înapoi la inimă.

Altfel, durerile cervicale influențează nervii vegetativi și aceștia influențează pulsul și tensiunea. Când plecăm de la serviciu, plecăm la jos măcar 30 de minute. La mersul jos în ritm rapid, vasele secretă oxid nitric. Se deschid în țesuturi noi capilare, care altfel stau în așteptare. Și se formează circulația colaterală, care reglează tensiunea arterială. Da, trebuie să ne mișcăm zilnic.

Andreea Groza: Și în sarcină?

Dr. Natalia Pătrașcu: Cu atât mai mult. Sarcina este o perioadă pro-trombotică, adică suntem predispuse să facem trombi în vase. Și trebuie să ne mișcăm, zi de zi.

Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.