Cum detectăm stresul cronic și care sunt soluțiile

Primul simptom? Răcim mai des. Sau facem infecții urinare mai des.

Pare că nu avem antidot atâta vreme cât mediul exterior este permanent agresiv. Soluția vine din două direcții.

Evenimente traumatizante. Iniţial, produc stres acut. Se numeşte încapsulare şi e capacitatea creierului uman de a face faţă unui eveniment negativ. Cu alte cuvinte, ia evenimentul negativ şi îl introduce într-o cutiuţă. Aceste cutiuţe ne fac să fac să mergem mai departe. Cu trecerea timpului, ne ajută să ne simţim mai bine!

Indiferent cât de puternic este evenimentul stresant acut, avem capacitatea să îl depăşim. Aşa am fost proiectaţi! Stresul cronic e cel la care nu suntem adaptaţi încă! Suntem singura specie care poate să pună presiune non-stop. Pe propria persoană.

Citește și

De ce dinții pot cauza digestie incorectă?

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Cum se manifestă stresul cronic din punct de vedere mintal

Dr. Mihai Viorel Zamfir, medic specialist psihiatru: „Pe o perioadă care durează o lună, două, mai mult, e depăşit organismului. Probleme de concentrare, problem de anxietate, probleme de memorie la persoane chiar tinere.”

Se numesc prolactină şi cortizol. Sunt doi hormoni, uşor de detectat în sânge. Arată obiectiv stresul cronic.

Sistemul imunitar, un organ difuz, este uşor de derutat. Nu doare. Nu face diferenţa între un pericol real - vine o maşină spre mine - şi emoţiile provocate de stres.

Dr. Brânduşa Petruțescu, medic imunolog: „În cantităţi mari în sânge, acţionează asupra celulelor din sistemul imunitar, aşa-numitele limfocite T, şi le reduce durata de viață şi în timp scade şi numărul acestora. Un număr mic de limfocite înseamnă că nu mai pot face față eficient unui răspuns, ca o armată decimată şi inamicul proliferează şi pătrunde în organism prin poarta respiratorie, cutanată.”

Ce simptome fizice provoacă stresul cronic

Apar viroze mai des, infecţii urinare, infecţii cutanate.

Ce facem pentru a diminua stresul cronic? Atâta vreme cât mediul înconjurător este agresiv prin el însuși. Chiar dacă locuiţi mai bine de opt ore într-o clădire de birouri. Chiar dacă sunteţi în pustietate.

Bogdana Bursuc, psiholog clinician: „Stresul cronic este într-o anumită măsură expresia în care noi putem presiune asupra noastră. Antidotul la această presiune este încrederea în noi, trebuie să am încredere în mine.”

Pauză activă. Înseamnă plimbare în aer liber. Sistemul imunitar vrea să fie mişcat. Hormonii de stres sunt reduşi instantaneu, pentru că apare un alt hormon care ne face să ne simţim bine - oxitocina. Se mai întâmplă un fenomen spectaculos. Ne explică profesorul imunolog Veronica Lazăr.

Profesor dr. Veronica Lazăr, Facultate de Biologie, Universitatea din Bucureşti: „Mare parte din compomentele sistemului imunitar sunt mobile, circulă prin sânge și asigură supravegherea imnologică. Sportul, mișcarea, determină activarea circulaţiei, e o şansă ca aceste celue să circule, să se întâlnească cu agresorii, agenţii străini și să-i elimine.”

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5