Ce investigații pot să fac să aflu că plămânii mei sunt bine
La fiecare două țigări ale colegului, nefumătorul... fumează una. Fie că fumăm ori nu, plămânii sunt supuși riscului. Aflăm motivele de la prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar boli infecțioase.
Andreea Groza: Nu fumăm, dar trăim în acest oraș poluat sau în alte orașe. Ce riscuri au plămânii?
Prof.univ.dr. Cristian Oancea: Plămânii sunt organe agresate tot timpul. Nu au senzori de durere și nu dor. Deci ne semnalează când e foarte târziu că au o problemă.
În oraș, avem particulele poluante de la carburanții diesel. Aceste micro-particule cresc riscul de cancer de plămân, dar și de BPOC, chiar dacă nu fumați. La BPOC, aveolele pulmonare, unde se fac schimburile de gaze, se fibrozează sau se distrug și nu mai are loc acest schimb de gaze. Nu mai respirăm la capacitate normală.
Andreea Groza: Pe lângă poluarea făcută de mașini, și în casă putem avea factori înalt agresivi pentru plămâni.
Prof.univ.dr. Cristian Oancea: Da, gazul radon apare din disocierea uraniului, care există în sol. Organizația Mondială a Sănătății ne spune că, în Transilvania și Banat, sunt niveluri crescute. Este un gaz inert, putem să îl avem în casă, și plămânii simt.
Dacă locuim în blocurile vechi de exemplu, putem găsi particule de azbest, un material folosit la izolațiile vechi. Nu vedem aceste particule, dar le inhalăm și sunt agresive și cancerigene.
Andreea Groza: Conștient de riscuri, ce pot să fac pentru sănătatea pulmonară?
Prof.univ.dr. Cristian Oancea: Limităm riscurile evidente - fumatul. Și vapatul e tot fumat! Nu există o formă sănătoasă de fumat. Și fumătorii pasivi sunt în risc. Dacă stai lângă un fumător, la fiecare două țigări, nefumătorul fumează una. Apoi, putem să determinm cantitatea de radon din casă.
Andreea Groza: Ce investigații pot să fac să aflu că plămânii mei sunt bine?
Prof.univ.dr. Cristian Oancea: În fiecare an, mergeți să faceți o spirometrie, adică suflați într-un aparat, și noi vedem obiectiv ce volume respiratorii aveți. Și vedem cum funcționează plămânii. Iar structura plămânilor se vede la un CT cu doză mică.
Andreea Groza: De ce CT pulmonar cu doză mică?
Prof.univ.dr. Cristian Oancea: Un CT pulmonar normal dă o doză de radiații de aproximativ 150-200 de radiografii. Un CT cu doză mică ne încarcă cu echivalentul a patru radiografii pulmonare. După 50 de ani, găsim 80% din cancerele pulmonare, dar 20 % le fac oameni între 30 și 50 de ani, adică foarte tineri. Da, trebuie să ne verificăm de rutină plămânii. Vorbim despre organe supuse riscului, iar când avem simptome este foarte târziu, de obicei prea târziu.
