Anevrismele cerebrale apar la persoanele sănătoase, dar care au o predispoziție genetică. Explicația medicului specialist

Acestea reprezintă o dilatare a vaselor de sânge din creier, care se poate rupe, cauzând astfel o hemoragie în creier sau în jurul lui. Uneori, anevrismele pot fi descoperite întâmplător, însă pacientul trebuie investigat și urmărit, astfel încât să nu ajungă la complicații. Femeile au un risc mai mare de a avea această afecțiune.

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Anevrismele apar la persoane care sunt sănătoase, sunt normale, dar care au o predispoziție genetică, o slăbiciune a peretelui, spunem noi. Ei s-au născut cu niște gene. De exemplu, știm că într-o familie în care două persoane au avut anevrism cerebral, șansa ca un alt membru al familiei să aibă este mult mai mare, și atunci noi, pentru aceste persoane, recomandăm activ un screening. Adică să facă o imagistică, să vedem dacă are un anevrism. Pe lângă această componentă genetică există și anumiți factori de risc, unii modificabili, alții nemodificabili. Sexul feminin este un factor de risc pe care nu putem să-l modificăm, fumatul și hipertensiunea arterială sunt, de asemenea, factori de risc. Probabil că avem în jur de 1.900-2.000 de hemoragii subarahnoidine pe an, deci de anevrisme care se rup”.

Cum se diagnostichează anevrismele cerebrale?

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Sunt anevrisme care sunt simptomatice - o minoritate dintre ele. Pot crește. Sunt de 1 mm, de 2 mm, pot ajunge până la 3 cm. Anevrismele mari pot da anumite simptome compresive și pacientul se poate duce la un neurolog pentru că are o cefalee nou apărută, o durere de cap, vede dublu în anumite condiții, că nu mai vede bine, calitatea vederii nu mai este bună, că are orice alt fel de simptom neurologic care ține de compresia masei anevrismale într-o zonă a creierului. Și atunci se face o imagistică, cel mai frecvent un RMN, dar trebuie să aibă secvențe de angio, pentru că altfel s-ar putea să nu vedem un anevrism sau angio CT. Dar cele mai multe anevrisme nu sunt atât de mari încât să dea semne de compresie, ele au în jur de 5-5-10 mm, iar acestea sunt diagnosticate întâmplător. Pacientul a avut un accident de mașină, a dat cu capul, se face un CT și la CT-ul respectiv, care s-a făcut pentru cu totul altceva, se găsește un anevrism. Sau se face un RMN pentru că ne doare capul și medicul ne-a recomandat să facem imagistică să vedem de ce ne doare capul. Nu înseamnă neapărat că durerea de cap are legătură cu anevrismul, dar noi îl găsim”.

Citește și

Un pacient cu suspiciune de AVC, lăsat de medic să aștepte ore în șir înainte de consult. Reacția spitalului din Târgovişte

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Dacă anevrismele nu se rup, sunt tratate?

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Da. Până să își facă imagistica și să se descopere anevrismul, este o persoană fără nicio boală. După ce este descoperit anevrismul, devine pacient. Trebuie să se adreseze unui medic care are competență în rezolvarea anevrismelor. Fie unui medic neurochirurg care operează anevrisme sau un coleg cu competență neuroardiologie intervențională. Sunt specialiști care se ocupă predilect de patologia vasculară cerebrală și anevrismele sunt mare parte din aria de preocupare. Scopul principal este să se prevină sângerarea, care este catostrofală de multe ori, și să-i oferim pacientului cât mai mulți ani trăiți fără un deficit neurologic și o dizabilitate. Noi balansăm tot timpul riscul unei proceduri prin care putem fie să scăpăm de anevrism, fie să nu facem nimic - dacă are criterii care arată că nu pune probleme - și să-l urmărim. Dacă între timp crește, atunci luăm decizia de a interveni. Dacă tratamentul a decurs bine, fără nicio complicație, pacientul pleacă repede acasă, după 2-3 zile, și nu are niciun fel de periaodă de recuperare. Dacă am avut complicații, perioada de recuperare diferă în funcție de aceste complicații”.

Care sunt șansele ca o persoană tânără să aibă un anevrism?

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Anevrismele cerebrale apar la persoane tinere. Media de vârstă la care se rup aceste anevrisme este undeva între 30 și 55 de ani. Pot să apară și la copii, dar de obicei noi le vedem la persoanele de 30-35-40 de ani, adică la persoane care sunt tinere, care sunt în capacitate de muncă și de aceea au o povară socială foarte importantă”.

S-a rupt anevrismul. Care sunt pașii?

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Dacă s-a rupt anevrismul, apare ceea ce se numește o hemoragie subarahnoidiană. Pacienții, de obicei, ajung de urgență la spital. Este cea mai puternică durere de cap pe care a simțit-o cineva vreodată. Pe unii dintre ei chiar îi face să-și piardă starea de conștiență. 15% la sută dintre acești pacienți care au avut o ruptură de anevrism decedează înainte să ajungă la spital. Pentru cei care ajung la spital, sunt mai multe lucruri care trebuie făcute. Unul este să securizezi anevrismul, pentru că are un risc de reruptură și acest risc expune pacientul la o mortalitate de 80%. Adică, dacă s-a rupt a doua oară, atunci probabilitatea ca cineva să supraviețuieasă este foarte mică. După ce am securizat anevrismul, intervine statistica și știm că aproximativ jumătate dintre pacienții care au o hemoragie subarahnoidiană dată de un anevrism rupt, la trei luni vor deceda. De aceea, am insitat asupra tratamentului preventiv al acestei patologii. Este importantă zona în care este anevrismul și cât de mare este anevrismul. Poți să ai complicații diferite în funcție de zonă, în funcție de cât sânge a curs. Sângerarea nu durează mult, durează 5-6 secunde, dar contează foarte mult cât sânge a curs în cele 5-6 secunde”.

Care este diferența dintre o hemoragie subarahnoidiană și un AVC hemoragic?

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență neurointervențional: „Hemoragia subarahnoidiană este o hemoragie care apare la baza creierului, acolo unde sunt anevrismele. Ea apare în jurul creierului, ca să spun așa. În timp ce hemroagia cerebrală apare mult mai frecvent la vârstinci sau la pacienți mai tineri care au și alte patologii, și apare prin ruptura unui vas afectat de obicei de hipertensiune în interiorul creierului. Tot un vas se rupe, dar contează unde. Hemoragia subarahnoidiană este o parte a accidentului vascular cerebral hemoragic. AVC-ul hemoragic este un deficit brusc instalat, hemroagie înseamnă că a curs sânge în cap. Noi trebuie să detaliem și să spunem unde a curs acest sânge. Este foarte importantă zona unde este anevrismul și cât de mare este hemoragia”.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5