Singura metodă de prevenție a cancerului la sân și pulmonar, în cazul femeilor. Ce presupune

20-10-2020 10:34

În rândul femeilor, cele mai multe cazuri de cancer au două localizări – sân şi plămân. Nu avem programe naţionale de prevenţie nici pentru cancerul de sân, nici pentru cel pulmonar.

Singura metodă de prevenţie se numeşte „depistare precoce”. Despre ce presupune, aflăm din emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?”, difuzată de Pro TV.

În rândul femeilor, cancerul mamar se află pe locul doi ca incidență, după cel pulmonar. Şi, totuşi, nu avem programe naţionale de prevenţie nici pentru cancerul de sân, nici pentru cel pulmonar. Singura metodă de prevenţie este depistarea precoce. Prin urmare, în fiecare an, nu rataţi investigaţiile pentru ambele localizări!

Cancerul de sân nu poate fi prevenit. Dacă apare, singura modalitate eficientă de luptă este depistarea precoce. Cum? De la 20 de ani, ecografie mamară în fiecare an, de control. Nu are niciun risc. Face parte din educaţia de sănătate necesară oricărei tinere.

După 40 de ani, ecografie plus mamografie de control – spun ghidurile internaţionale. Din trei motive: după 40 de ani, riscul de cancer de sân creşte. Pe de altă parte, structura sânilor se modifică în mod natural, iar mamografia oferă informaţii mult mai valoroase. Şi, în ultimul rând, odată cu vârsta, sensibilitatea la razele X - cele utilizate în mamografie - scade.

Dr. Claudia Teodorescu, medic primar radiolog: „Vorbim de aceeaşi cantitate de raxe Z, dar efectele acestor raze X sunt diferite la un sân tânăr faţă de o femeie de 70 de ani. La o femeie de 70 de ani, riscurile sunt minime, pe când la o tânără efectele sunt mai mari”.

În ultimii ani, campaniile de conştientizare au pus pe lista investigaţiilor anuale ecografia mamară ori mamografia. Dar la fel de mare incidenţă o are cancerul de plămâni în rândul femeilor. Găsim aici două explicaţii: poluarea şi fumatul. Din poluare ne interesează două gaze: dioxidul de sulf şi oxizii de azot.

Nasul e aparatul de aer condiţionat la purtător. Şi, aţi văzut, aparatul de aer condiţionat elimină o cantitate de apă. Şi nasul produce apă, gazele de eşapament din jur intra în reacţie cu această apă din interior şi din asta rezultă acid sulfuric. Acidul sulfuric determină microleziuni în mucoasa respiratorie.

Micro-leziunile de pot vindeca vicios şi aşa apar leziunile periculoase. În lume, investigaţia fidelă care arata starea plămânului şi care permite repetarea se numeşte „CT pulmonar cu doză mică”. De ce se insistă pe doze mici?

Dr. Adriana Cojocaru, medic primar imagistica medicală: „Acest low doze CT permite scăderea radiaţiilor faţă de un CT normal de 5-6 ori. Doza de radiaţii pe care o încasează un pacient e egală ca şi cum ar face 12-14 radiografii. O radiografie simplă va depista foarte rar un cancer mic la 1-2 cm, care este un cancer tratabil”.

Pe lângă poluare, avem auto-poluare. Adică fumatul. Creşte cu 100% riscul de boli grave ale plămânului.

Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: „Gândiţi-vă că în fumul de ţigară există inclusiv plutoniu, plutoniul este o substanţă radioactivă cu timp de înjumătăţire de peste 40 de ani. Odată ce te-ai lăsat de fumat, poţi să fii convins că în plămânii tăi continua să existe plutoniu. Ori toată lumea ştie că substanţele radioactive determina transformarea celulelelor normale în cele maligne, adică apariţia cancerului”.

Pe lângă plutoniu, mai exista alte 3.700 de substanţe de arsură, care trebuie eliminate de către aparatul repirator. Mucoasa respiratorie are în interiorul ei mulţi cili. La microscop, arata ca o periuţă care împinge în afară poluanţii. Toţi poluanţii pe care îi inspiraţi fac ca mucoasa respiratorie să se recupereze prin cicatrici. Dar viteza de cicatrizare este forţată de fumul de ţigară. Este încă un mecanism prin care apare cancerul pulmonar.