De ce ne ia somnul după ce mâncăm. Este semnul unei boli grave
După o masă copioasă, nu-i aşa că vă apuca somnul? Avem şi o explicaţie. Cantitatea mare de insulină - hormonul produs de pancreas - ajunge la creier şi îl molșește.
Toacmai această moleşeală e un indicator că puneţi cărămidă pe cărămidă la construcţia bolii numite diabet.
Suferă ficatul din cauza grăsimii - atunci, condiţia se reflectă și în pancreas. La rândul lui, acest organ este acoperit cu grăsime și favorizează apariția diabetului. Deși poate fi prevenită, această afecțiune distruge toată rețeaua sanguină. O... zaharisește, ca să vă imaginați procesul.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Dr. ing. Ştefan Voicu, Facultatea de Chimie Aplicată: "Imediat după ce mâncăm o cantitate mare de hrană glicemia creşte foarte mult. Pancreasul eliberează o cantitate mare de insulină, ceea ce ne moleșește foarte mult după o masă copioasă. Este exact această cantitate de insulină care ajunge şi la creier."
Vă apucă somnul după o masă? Aşa ştiţi că insulina descărcată de pancreas e în cantitate prea mare pentru dumneavoastră. Propriul organism vă spune să îi daţi mai puţine alimente!
Dr. ing. Ştefan Voicu: "Cu cât mâncăm mai mult şi mai dezordonat, cu atât cantitatea de energie bruscă pe care o foloseşte ca să prelucreze tot ce i-am dat este mai mare şi, atunci, ne simţim din ce în ce mai obosiţi."
Prea multă mâncare. Prea multă muncă pentru pancreas. Două condiţii pentru apariţia diabetului de tip 2.
Iniţial, suferă ficatul, care se umple de grăsime. Boala se numeşte steatoză hepatică. Grăsimea nu rămâne doar în ficat, ci particulele migrează spre pancreas, unde atacă celulele care produc insulina și le distrug. Numim situaţia diabet.
Boala, necontrolată medical, afectează vasele de sânge. Şi provoacă hipertensiune. Diabetul şi hipertensiunea lovesc simultan în rinichi.
Dr. Elisabeta Badila, medic primar cardiolog: "Se mai poate lărgi filtrul rinichuui şi acesta începe să piardă chiar proteine şi acest lucru se întâmplă când se asociază cu diabetul."
Rinichiul pierde proteine anormal. Situaţia poate duce până la aşa numita acidoza metabolică, o intoxicaţie care generează colaps. Acidoza metabolică e cea care nu lasă un diabetic, spre exemplu, să se vindece normal, după intervenţii chiar minore.
Dr. Ionuţ Leahu, medic implantolog: "Cam în 80 % din cazuri, pacienţii spun "perfect". Și a doua întrebare este când ţi –ai făcut analizele sânge și când ai fost ultima oară la cardiolog. Răspunsul variază între acum 5 ani, 10 ani, niciodată, oamenii chiar nu se verifică. Am descoperit noi pacienti cu diabet cel mai frecvent. Ne interesează orice poate afecta vindecarea, glicemie în prim rând că e mai mare de 140."
Glicemia trebuie luată o dată pe an. La fel și tensiunea arterială. Ambele boli cronice pot fi ţinute sub control, cu ajutorul medicului. Şi a dietei.
.webp)
