Cine este Mircea Diaconu, ”un om”. Candidatul care știe cum votează fiecare zodie

Mircea Diaconu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (1971). În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa ”Harfa de iarbă” după Truman Capote. Potrivit Agerpres, a fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist (în 1990).

Ca actor de film s-a remarcat mai mult în registrul comic. Câteva titluri din filmografia sa: ”Nunta de piatră” (r. Mircea Veroiu/Dan Piţa, 1971), ”Actorul şi sălbaticii” (r. Manole Marcus, 1974), ”Mere roşii” (r. Alexandru Tatos, 1976), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Asfalt tango” (r. Nae Caranfil, 1996), ”Filantropica” (r. Nae Caranfil, 2001), ”Ticăloşii” (r. Şerban Marinescu, 2007) sau Poker (r. Sergiu Nicolaescu, 2010).

Până la 6 decembrie 2011 a fost directorul Teatrului Nottara din Bucureşti.

Mircea Diaconu a avut și activitate publicistică şi jurnalistică. În 1977 a debutat în literatură cu volumul ”Şugubina” (premiat de Uniunea Scriitorilor), urmat de ”La noi când vine iarna” (1980) şi ”Scaunul de pânză al actorului” (eseu, 1985). De asemenea, a avut o rubrică în revista Cinema.

În anul 2000 i-a fost conferit „Ordinul Meritul Cultural”, printr-un decret de decorare semnat de Președintele României, Emil Constantinescu.

Mircea Diaconu a primit, la 15 aprilie 2013, Premiul de excelenţă, la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti (15 - 21 aprilie).

Politicianul Mircea Diaconu

Mircea Diaconu a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului în perioada 1998-2002.

A devenit senator PNL, în colegiul 1 din Argeş, în urma redistribuirii (legislatura 2008-2012). La lansarea candidaturii, Mircea Diaconu a precizat că PNL este primul partid în care se înscrie, după experienţa ”politică” de dinainte de 1989.

La 7 mai 2012, a fost învestit ministru al Culturii în Cabinetul Ponta.

La 19 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că Mircea Diaconu, ministru al Culturii, este incompatibil, deoarece a deţinut simultan funcţiile de senator şi director al Teatrului Nottara. Decizia a fost definitivă, Mircea Diaconu având interdicţia de a ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani, începând cu data de 19 iunie 2012.

La 5 decembrie 2012, senatorul liberal Mircea Diaconu şi-a dat demisia din Parlament.

În 2014, Diaconu a fost achitat definitiv în dosarul în care era acuzat de conflict de interese, fiind obligat să plătească o amendă administrativă de 1.000 de lei.

La 19 martie 2014 a demisionat din PNL, pentru a candida ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. La 2 aprilie 2014, BEC a respins candidatura sa, dar la 9 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv că Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European.

Pe timpul campaniei electorale ce a urmat înregistrării candidaturii a străbătut țara timp de 22 de zile, la bordul unui autoturism ARO-10, parcurgând 5.394 km și întâlnindu-se cu simpatizanți din 60 de orașe, potrivit informațiilor publicate pe site-ul său de campanie electorală. 

A fost ales europarlamentar la 25 mai 2014. Actorul s-a clasat al patrulea dintre cele 15 partide și 8 candidați independenți înscriși în cursă, obținând 379.582 voturi, ceea ce a reprezentat 6,81 % dintre voturile cetățenilor prezentați la urne.

În cadrul Parlamentului European a îndeplinit funcțiile de membru și vicepreședinte al Comisiei de cultură și educație (CULT), dar și de membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL).

Mircea Diaconu candidează sub sloganul electoral ”Un om”.

Mircea Diaconu a susţinut că Legea fundamentală, respectiv Constituția României, ”a fost violată de dimineaţă până seara” de către ultimii doi preşedinţi ai României.

Fostul europarlamentar a spus că România trebuie lăsată „să-şi găsească singură calea” în ceea ce priveşte justiţia, iar preşedintele statului ar trebui să se pronunţe abia după celelalte instituţii implicate.

Întrebat care este opinia sa în legătură cu modificările aduse legilor justiţiei, fostul europarlamentar a evitat să răspundă tranşant.

El a precizat că justiţia trebuie să fie „funcţională, un pic mai grăbită şi credibilă”.

Totodată, întrebat cu privire la numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de şef al Parchetului European, Mircea Diaconu a spus că preşedintele României nu are nicio implicare, că nu ar face „eforturi titanice”, dar s-ar bucura „să fie cineva din România”.

În programul său de candidat la alegerile prezidențiale 2019, Mircea Diaconu propune „reglementarea accesului la internet pentru minori”, „interzicerea telefoanelor mobile”, „controale anti-drog în școli” și revenirea la uniforme.

Potrivit declarației de avere, publicată pe site-ul BEC, Mircea Diaconu are 5 terenuri intravilane de aproape 4.200 metri pătrați cumpărate sau moștenite, împreună cu soția sa, Diana.

De asemenea, deține 2 case, o casă de vacanță, un apartament și un „grajd personal” de 50 mp.

În declaraţia de avere mai sunt menționate trei mașini: Citroen Mehari (fabricat în 1971), un Aro 10 (din 1996) și un Smart (din 2001).

El are în conturi bancare peste 113.000 de euro și peste 26.500 de lei. Diaconu are două pensii, una de vârstă și una de merit, care i-au adus anul trecut, în total, aproape 90.000 de lei. Ca europarlamentar, a încasat peste 81.000 de euro indemnizație, decontări de 70.000 de euro și peste 244.500 de lei pentru cabinetul de deputat european.

Soția acestuia a trecut în declarație o sumă de peste 48.000 de lei încasați ca regizor artistic la Teatrul Nottara.