Cine este Klaus Iohannis, președintele care vrea al 2-lea mandat la Cotroceni

Actualul președinte al României, Klaus Iohannis, este primul poziționat pe buletinele de vot care vor ajunge în urne pe 10 noiembrie, potrivit ordinii stabilite de Biroul Electoral Central.

Potrivit sondajelor de opinie, Klaus Iohannis este principalul favorit în această cursă electorală, în care speră să mai obțină un mandat la Palatul Cotroceni, însă situația s-ar putea schimba dacă ar ajunge în turul 2 al alegerilor cu un candidat de dreapta, precum Theodor Paleologu sau Dan Barna.

Programul său de ”prezidențiabil” poate fi citit AICI.

Viața personală a lui Klaus Iohannis

Conform datelor furnizate de echipa sa de campanie, Klaus-Werner Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o veche familie de sași transilvăneni. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză, la un liceu de prestigiu din Sibiu.

Klaus și Carmen Iohannis nu au copii.

Și, pentru că a venit vorba de soție, cei doi s-au cunoscut în timpul facultății, la 22 de ani, dar s-au căsătorit abia după 7 ani. 

"În timpul facultății am cunoscut-o pe soția mea, Carmen, în vechiul cerc de prieteni. A fost invitată de prieteni de-ai noștri care au rămas în Sibiu. Ne-am plăcut, pur și simplu, iar chimia dintre noi depășește orice descriere. Dacă se întâlnesc doi oameni care se plac și se înțeleg, restul devine irelevant. Am fost un cuplu de îndrăgostiți mulți ani. A durat mult până când ne-am căsătorit”

iohannis

Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983 a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar 5 ani mai târziu a început să predea fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise.

După Revoluţie, a decis să rămână în România, la Sibiu, deși părinţii și sora sa au luat hotărârea de a emigra.

„Am crescut pe străzile vechi, din apropierea Centrului istoric. Nu cred să fie zid sau cotlon pe care să nu-l fi descoperit atunci. Erau vremuri în care copiii încă puteau să alerge liberi pe străzi, fără să fie nimeni îngrijorat că li s-ar putea întâmpla ceva. Și niciodată nu s-a întâmplat nimic, cu niciunul dintre noi. În afara acestui sentiment de bucurie și de libertate, nu-mi amintesc foarte multe lucruri din copilărie.”

crin

Un atribut care îl definește pe candidatul PNL la prezidențiale este etnia sa germană. Lui Iohannis i se spune “neamțul”, fapt care a fost exploatat de echipa sa de campanie în 2014, când a promis seriozitate în stil german.

Klaus Iohannis recunoaște că, în timpul anilor în care a învățat în România, a avut parte de foarte puțini colegi ... români: 

”Și la grădiniță și la școală am fost înscris la secția germană, unde învățam, la vremea respectivă, aproape numai copii de etnie germană. Am mers la școli din Centru, considerate pe atunci că fiind școli de cartier. Și la grădiniță și la școală am avut colegi români, însă foarte puțini."

Cine este politicianul Klaus Iohannis

Klaus Iohannis Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învăţământului judeţean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public.

În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70 % din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opţiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând 4 mandate de primar.

În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg, iar Klaus Ioannis a câștigat și mai multă notorietate.

iohannis

Adevărată intrare a lui Iohannis în "liga mare" a politicii s-a produs în octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc. Într-un moment de criză a politicii românești, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL și minorități pentru postul de premier, dar Traian Băsescu nu l-a dorit și l-a refuzat de două ori.

După ce Băsescu a ieșit din nou președinte, Iohannis a anunțat că "acest parcurs de posibil premier" s-a terminat. Episodul a devenit apoi arma preferată a lui Traian Băsescu împotriva lui Iohannis, spunând că "din 2009, a fost premierul GRIVCO" și că "a fost utilizat ca instrument de Dan Voiculescu, Crin Antonescu și pe urmă Ponta l-a înlocuit. A fost un instrument politic, care a venit pe o imagine de bun gospodar". 

Și nu doar Băsescu l-a atacat pe Iohannis,  pe acest subiect, ci și fostul premier Victor Ponta.

La începutul anului 2014, marea construcție liberal-social-democrată, adică USL, începe să dea primele semne de autodistrugere. Liberalii încep să-i suspecteze pe “prietenii” lor social-democrați că încearcă să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL hotărăște schimbarea unor miniștri liberali din guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de interne și vicepremier. Acesta este momentul în care are loc destrămarea USL, după ce Victor Ponta a refuzat nominalizarea lui Iohannis.

După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a obținut doar 6 mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului. În urma demisiei președintelui partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis, conform statutului, ca Iohannis, ca fost prim-vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte.

După doar 1 an și 4 luni de la înscrierea în PNL, Klaus Iohannis primește 95% din voturile delegaților la Congres pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal. Sub conducerea sa, principalele partide de pe “dreapta” politice românești, PNL și PDL, se unesc sub numele de Alianța Creștin Liberală, pentru a încerca să-l învingă pe Victor Ponta la alegerile prezidențiale. În urma celor două sondaje interne de opinie din PNL și PDL, Klaus Iohannis este desemnat drept candidat unic.

Una dintre primele sale gafe de campanie a fost făcută în august 2014, când a susținut că este „un politruc care vrea să candideze la Președinția României”. Câteva zile mai târziu, afirmă că de fapt afirmația să potrivit căreia este un politruc a fost un experiment didactic, o afirmație autoironică, cu scopul de a demonstra că PSD se ocupă doar de copiat, folosind cuvântul pentru a-l ataca.

O altă gafă de campanie a lui Klaus Iohannis s-a produs în septembrie 2014, când, aflat la Brașov, a fost întrebat câte articole are Constituția. El a replicat că nu răspunde la astfel de provocări și a susținut că este obișnuit, ca dascăl, să adreseze el întrebările de acest tip. În acest timp, pe internet s-a viralizat unul dintre pliantele sale electorale pe care se lăuda că este “singurul candidat la prezidențiale care și-a pus singur gresie în casă”. 

iohannis

În 2014, Klaus Iohannis a câștigat turul al 2-lea al alegerilor prezidențiale.

În lupta electorală cu Victor Ponta, foarte important a fost votul românilor din diaspora, care, după ce au fost forțați să stea la cozi imense la secțiile din străinătate, s-au mobilizat și au votat împotriva candidatului PSD. Astfel, Klaus Iohannis a obținut 89,73% din voturi în străinătate, unde la al doilea tur al alegerilor prezidențiale au votat 377.651 de români, el câștigând alegerile în toate secțiile de votare din diaspora, cu excepția celei din Palestina.

Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi.

În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor. Șeful statului a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție.

”Cunoașteți povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți: ordonanța de grațiere și ordonanța de modificarea a Codurilor Penale”

În ianuarie 2017, pentru a stopa planurile PSD de modificare a legilor justiției, Klaus Iohannis a participat la ședința de Guvern condusă de Sorin Grindeanu.

Se întâmpla asta la o zi după ce Liviu Dragnea a plecat în Statele Unite, iar cu o seară în urmă au apărut mai multe zvonuri potrivit cărora ministrul Justiției pregătește pe ascuns o grațiere în masă, plus mai multe modificări ale Codului Penal. Hotărât să conducă ședința, Iohannis intră în sala după câteva discuții cu șeful guvernului și ministrul Justiției. În acest moment reprezentanții guvernului decid scoaterea jurnaliștilor din sală, dar ... Klaus Iohannis îi oprește.

“Încă o remarcă, înainte să ieșiți. Cunoașteți povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți: ordonanța de grațiere și ordonanța de modificarea a Codurilor Penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață, iar domnia să mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din guvern și că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară această chestiune s-a angajat că aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio ședința de guvern”, a spus Klaus Iohannis.

De altfel, Iohannis a convocat un referendum naţional pe 26 mai 2019, chemând românii să își exprime prin vot voinţa suverană, pe fondul protestelor față de modificările aduse legilor justiției, organizate în România în ultimii ani. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările care au reprezentat în definitiv un mesaj clar pentru apărarea independenţei justiţiei, întărirea statului de drept și continuarea luptei anticorupţie.

iohannis

Controverse legate de Klaus Iohannis

Una dintre controversele legate de numele lui Klaus Iohannis a fost cea privind cele 5 imobile pe care le deține în Sibiu – el fiind acuzat că le-ar fi câștigat pe baza unor documente false. Din acest motiv, locatarii acestora s-au judecat timp de câțiva ani cu primarul Iohannis. În plus, fostul primar a fost anchetat de DNA în 2009 pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condițiile, dosarele fiind din anul 2005.

În 2009, Agenția Națională de Integritate s-a autosesizat în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilității, prin ocuparea funcției de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Sura Mică, în paralel cu cea de primar.

Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ și a câștigat procesul în 2010.

Într-un interviu acordat exclusiv StirileProTv.ro de Klaus Iohannis în 2014, înainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, el a încercat să explice modalitatea prin care un profesor ca el a ajuns să dețină 3 case și 3 apartamente.

”Salariul de profesor a contat foarte puțin, meditațiile au contat un pic. Soția mea și cu mine am plecat de la un apartament de 4 camere in centrul Sibiului plus banii adunați de la nuntă. După care am reușit să cumpăr apartamentul din zona unde am locuit înainte pe legea care permitea vânzarea, la un preț avantajos. După care am avut ocazia să cumpăr o jumătate de casă de la un prieten care o moștenise. Situația din Sibiu a fost una specială. Majoritatea sașilor au ales sa plece. În ziua de azi ar fi cu totul altceva. Să nu-și imagineze cineva că din salariul de dascăl și din meditații se poate face așa ceva.”

iohannis 5

În octombrie 2014, întrebat ce gândește un profesor când aude că un alt cadru didactic a putut cumpăra din salariu 6 case, Iohannis, a răspuns „ghinion” și a completat ulterior: „ghinion pentru mine”.

În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a pierdut în instanță o casă în centrul Sibiului, astfel că, în prezent, potrivit celei mai recente declarații de avere, el deține împreună cu Carmen Iohannis 5 locuințe în Sibiu.

De asemenea, Klaus Iohannis a mai fost criticat pentru faptul că într-un interval de 1 an, a acceptat propunerile de premieri din partea Partidului Social Democrat. În ianuarie 2018, Iohannis a avut nevoie de gândire doar 24 de ore ca să o desemneze pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru al României. “Am decis să dau PSD-ului încă o şansă şi să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă.” - a spus la acea vreme șeful statului, precizând că PSD deține majoritatea în Parlament. 


Ultimul update: Miercuri 06 Noiembrie 2019 11:06
Data publicarii: Miercuri 06 Noiembrie 2019 10:11
Categorie: Alegeri Prezidentiale 2019

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO