Voluntarii curăță graffiti-ul de pe pereții clădirilor istorice. Recent, sancțiunile s-au mărit
La adăpostul întunericului, unii „artiștii" stradali își lasă operele pe clădiri sau pe semnele de circulație. E un fenomen ce apare mai ales în marile oraşe.
Dacă sunt prinși, vinovații pot fi amendați cu până la 6.000 de lei. Sancțiunile s-au mărit recent, dar responsabilii nu s-au grăbit să le pună în aplicare. În București, vopseaua este curățată deseori de voluntari.
Iulian, voluntar: „Procesul este unul destul de simplu, se începe cu etichetele de plastic pentru că acestea se îndepărtează foarte ușor, apoi folosesc o soluție specială pentru graffiti, dar și pentru adeziv de cele mai multe ori rămân aproape ca noi”.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Iulian este marinar, așa că săptămâni întregi viața lui este pe vapor. În timpul liber, curăță orașul. De cele mai multe ori, singur, împreună cu trusa lui cu soluții și instrumente.
Iulian Carp, fondator Orașul Curat: „Proiectul a început de la Palatul Universității, pentru că mereu l-am văzut plin de graffiti și m-am gândit cum ar fi ca orașul să aibă mai puțin graffiti în locurile nepermise și mai puține stickere. Depinde de suprafață și de vopseaua pe care o folosesc grafferii, sticla de curăță foarte ușor, dar suprafețele texturate, cum ar fi zidăria, se curăță mult mai greu. De obicei, merg către a vărui acele suprafețe”.
Primăria nu are proiecte prin care să curețe desenele făcute ilegal. Asta, deși ele sunt peste tot. Anul trecut, au apărut şi pe Ateneul Român. Fenomenul a luat amploare, recunosc și consilierii municipali.
Andrei Rigu, consilier USR: „Clădiri publice foarte folosite, foarte importante, monumente istorice, cum este în spatele meu Universitatea de Arhitectură, în dreapta am Universitatea București și multe alte clădiri publice sau private din centrul orașului, care sunt mâzgălite atât de mult nu de niște desene frumoase, ceva care să aibă sens în locul respectiv”.
Soluții ar fi, sunt de acord și artiştii renumiţi pentru graffiti: spații dedicate artei stradale. Însă acestea lipsesc din Capitală.
Cage, manager Sweet Damage Crew: „Un oraș care nu are graffiti e un oraș mort. O soluție foarte la îndemâna autorităților locale ar fi să creeze niște spații special amenajate, astfel încât ei să nu mai picteze și să deseneze peste tot, și să meargă în locurile respective, într-un cadru organizat dacă se poate. Să fie și ei în siguranță, nu doar clădirile de patrimoniu, pentru că de foarte multe ori sunt copii și tineri care merg în locuri abandonate, fabrici părăsite care stau să cadă, și există niște riscuri mai mari și pentru ei să pățească ceva”
În iulie a fost adoptată așa numita Lege Graffiti, în care sunt prevăzute sancțiuni mai dure pentru cei care mâzgălesc pereții.
Cei care fac graffiti pe clădiri şi nu au acordul proprietarilor pot primi o amendă de până la 6.000 lei. În plus, aceştia trebuie să înlăture desenele. În caz contrar, spațiile vor fi curăţate din bugetul local, iar la final costurile vor fi recuperate în instanţă.
În alte țări, amenzile sunt mult mai dure. De exemplu, în Austria, cei care fac desene fără aprobare în spații publice sau private riscă până la cinci ani de închisoare. Iar în Franța, amenzile depășesc 3.700 de euro.