Ucraina a făcut primii paşi importanţi în modificarea legislaţiei pentru minorităţi, spun liderii comunităţii româneşti

Romania, Ucraina
Shutterstock

Ucraina a făcut primii paşi importanţi în modificarea legislaţiei pentru minorităţi, inclusiv în domeniul învăţământului, astfel încât predarea în şcolile din comunităţile româneşti să poată fi continuată în limba română.

Potrivit sursei citate, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau şcolilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.

Aurica Bojescu arată că schimbările legislative s-au produs în special ca urmare a şedinţei comune dintre guvernele României şi Ucrainei, care a avut la Kiev pe 18 octombrie 2023, dar şi sub presiunea Comisiei Europene, care negociază cu Ucraina aderarea la Uniunea Europeană, dar şi a Consiliului Europei.

Cu toate acestea, secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale "Comunitatea românească din Ucraina", care a participat la discuţiile cu comisarul Uniunii Europene pentru Extindere, dar şi la negocierile cu Ministerul Învăţământului de la Kiev şi cu Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertatea Conştiinţei din cadrul Guvernului de la Kiev, consideră că actul normativ de bază privind învăţământul mai necesită câteva corecţii, în interesul comunităţii româneşti din Ucraina, care îşi doreşte păstrarea învăţământului în limba română în şcoli.

Unul dintre articolele care trebuie revizuite este legat de predarea în limba minorităţilor la nivel de unităţi de învăţământ, nu la nivel de clasă, şi revenirea la statutul şcolilor cu predare în limba română, cum a fost până în 2017. Cel de-al doilea aspect priveşte Bacalaureatul în limbile minorităţilor, respectiv în limba română.

Citește și
Elvetia
Avertisment în România după tragedia din Elveția. Șeful DSU: Folosirea artificiilor în inerior nu e un lucru corect

"Nu avem încă schimbări la articolul 7 din Legea învăţământului, aşa cum prevede Constituţia Ucrainei, unde este garantat procesul de învăţământ în limba maternă în şcoli. Noi încă ne punem întrebarea de ce în satele noastre, în localităţile unde noi avem şcoli, predarea să nu fie garantată în şcoală, ci doar în clase. Continuăm să discutăm cu Ministerul Învăţământului, cu Departamentul pentru Etnopolitică al Guvernului concret pentru aceste schimbări. (...) Cel mai important punct care încă nu s-a realizat este Bacalaureatul, care nu se permite în limba în care s-a învăţat, aşa cum este prevăzut în România. Nici Bacalaureat la limba maternă noi nu avem, ceea ce face ca motivaţia pentru a învăţa în limba maternă, în limba română, să lipsească. Dacă în toţi anii elevii învaţă în limba română, ei ar trebui să dea Bacalaureatul tot în limba română. Acum, Bacalaureatul în limba română este permis doar celor care au mers la şcoală până la 1 septembrie 2018", a adăugat Aurica Bojescu.

Ea susţine că întreaga comunitate românească are revendicări "constructive", care au la bază prevederile Constituţiei ucrainene, dar şi normele juridice internaţionale referitoare la minorităţi.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
Citește și...
Avertisment în România după tragedia din Elveția. Șeful DSU: Folosirea artificiilor în inerior nu e un lucru corect
Avertisment în România după tragedia din Elveția. Șeful DSU: Folosirea artificiilor în inerior nu e un lucru corect

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, afirmă că, în urma incendiului din Elveţia în care zeci de oameni au murit, ”trebuie să înveţe lumea că folosirea focurilor de artificii în interior nu este un lucru deloc corect”.

Facturile la gaze, din 2026: ce se întâmplă cu plafonarea și de ce prețurile devin din ce în ce mai greu de anticipat
Facturile la gaze, din 2026: ce se întâmplă cu plafonarea și de ce prețurile devin din ce în ce mai greu de anticipat

După reliberalizarea pieței de energie electrică în 2025, anul 2026 ar putea aduce și reliberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii casnici din România.

Negociatorul-şef al aderării României la UE propune Guvernului un nou proiect de țară: „Cine nu şi-ar dori?”
Negociatorul-şef al aderării României la UE propune Guvernului un nou proiect de țară: „Cine nu şi-ar dori?”

Aderarea României la Zona Euro ar trebui să fie viitorul proiect de ţară, a declarat profesorul Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană.

Recomandări
Corespondență ProTV din Crans-Montana. Autoritățile au început audierea martorilor și verifică filmările din telefoane
Corespondență ProTV din Crans-Montana. Autoritățile au început audierea martorilor și verifică filmările din telefoane

Tragedia din stațiunea elvețiană Crans-Montana, care se aseamănă izbitor cu infernul de acum 10 ani din clubul Colectiv, a creat o undă de șoc în toată lumea.

Început de an friguros. Meteorologii anunţă temperaturi mai scăzute decât de obicei și precipitații excedentare
Început de an friguros. Meteorologii anunţă temperaturi mai scăzute decât de obicei și precipitații excedentare

Meteorologii au emis, vineri, estimările pentru perioada 05.01.2026 - 02.02.2026, care arată temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei, săptămâna viitoare, în mai multe regiuni ale ţării.

Cum a arătat prima zi în Bulgaria după trecerea la euro. Reacțiile comercianților când clienții vor să achite cu noua monedă
Cum a arătat prima zi în Bulgaria după trecerea la euro. Reacțiile comercianților când clienții vor să achite cu noua monedă

Bulgaria a trecut la Euro de la 1 ianuarie, însă mulți comercianți nu s-au pregătit pentru schimbare. Clienții care au vrut să plătească în moneda europeană au avut o surpriză: fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară.