Trenurile României sunt vechi de 40 de ani, deși avem „Autoritatea pentru reforma feroviară”, înființată acum șapte ani
Trenurile României sunt vechi de 40 de ani, iar călătoriile au devenit o aventură care poate fi și periculoasă.
Câți dintre noi nu s-au lovit la un moment dat de condițiile din vagoane, de mirosul greu de suportat de la baie, ori de întârzierile nejustificate. Interesant este că avem o instituție înființată acum șapte ani, numită „Autoritatea pentru reforma feroviară”. Teoretic, trebuia să cumpere trenuri cu fonduri europene, însă până acum nu a luat niciun vagon.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară are 45 de angajați dintre care opt au funcții de conducere. Aceasta instituție a fost înființată printr-o ordonață de urgență la finalul anului 2016 și trebuia să facă reformă în sistemul feroviar de la noi. Mai exact să acceseze fonduri europene pentru achiziționarea de vagoane noi.
În timp ce trenurile noastre au adunat o vechime în medie de peste 40 de ani, președintele acestei autorități se află chiar în aceste zile în Franța, la un târg ferioviar unde sunt prezentate echipamente de ultima generație.
Ștefan–Adrian Roșeanu, preşedintele Autorității pentru Reformă Feroviară: „Din România este o delegație doar pentru vizitare și stabilire de potențiale parteneriate”.
Adrian Roșeanu, în funcție de aproape doi ani, dă vina pe bugetul mic pe care îl are la dispoziție, aproape 5 milioane de lei anual, dar și pe angajații care, deocamdată, sunt la început de drum în ceea ce privește atragerea de fonduri pentru trenuri noi.
Ștefan–Adrian Roșeanu, preşedintele Autorității pentru Reformă Feroviară: „Lucrurile merg greoi pentru că este o instituție care se construiește. Vorbim de personal care nu are cum să aibă expertiza oamenilor din fabrici, din zonele de recepție, din firmele de proiectare astfel încât să poată să suplinească tot efortul. În condițiile în care autoritatea are un vid de personal de 50%, consider că bugetul este mic”.
Banii alocați de la bugetul de stat sunt tocmai pentru a realiza studii de fezabilitate și proiecte cu care să absorbim bani europeni.
Inclusiv cei din conducerea Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România recunosc că am pierdut enorm.
Rodrigo Maxim, Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România: „Hai să fim foarte clari, pe exercițiul financiar 2014-2020 au fost bani pentru înlocuirea unei treimi din trenurile vechi cu trenuri noi. Iar pe 2021-2027 pentru înlocuirea celeilalte treimi din trenuri și a mai fost și PNRR-ul, deci să nu discutăm de fonduri mici. Au fost fonduri, dar nu au fost în stare să le atragă”.
Singurul proiect în cei 7 ani derulat de această instituție a fost semnat anul trecut pentru a achita de 36 de rame electrice, în derulare, care să fie livrate până în 2027. Prima ramă, adică un tren cu două vagoane ar urma să sosească la finalul acestui an.
Între timp, această instituție a însemnat pentru bugetul de stat, pe lângă salariile angajaților, și bani cheltuiți pentru întreținere. Numai anul trecut s-au folosit 500 de mii de lei pentru frigidere, televizoare, dosare cu șină si ștampile.
Iar pe calea ferată de la noi trenurile circulă din ce în ce mai greu. În 2021 au fost întârzieri totale de 6,6 ani, iar în 2022 cifra a trecut de 7,5 ani.
Bătrână: „Sincer, am 70 de ani, dar mi-a fost frică să merg cu trenul, la câte nenorociri s-au întâmplat în ultimele săptămâni. O neglijență foarte mare din partea lor”.
Inclusiv ministrul Grindeanu a recunoscut că în ultimii 20 de ani statul nu a cumpărat nicio garnitură de tren, însă promite o nouă serie de proiecte.
