Aproape șapte milioane de ucraineni sunt în continuare strămutați. 179.000 se află în România

62323578
Profimedia

La trei ani de când Rusia a invadat Ucraina, 6,8 milioane de ucraineni sunt în continuare strămutați, aceasta fiind una dintre cele mai mari crize umanitare din Europa.

În întreaga lume, familiile care și-au părăsit casele continuă să se confrunte cu incertitudinea, luptând pentru a-și reconstrui viețile departe de casă. Peste 179.000 de refugiați au obținut protecție temporară în România, se arată într-un comunicat transmis de Crucea Roșie România.

Nevoi în creștere, sprijin în scădere pentru ucrainenii strămutați

Mulți refugiați și-au epuizat economiile și se luptă cu șomajul și accesul limitat la asistență medicală.

Provocările sunt în creștere. Mulți refugiați se luptă cu creșterea costurilor, șomajul și datoriile tot mai mari. Persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile - adesea izolate și dependente de ajutorul umanitar”, spune Elmir Camic, șeful biroului de țară al IFRC în România.

În ciuda nevoilor continue, sprijinul internațional este în scădere, punând în pericol programele de ajutor esențiale.

Programele funcționau, iar noi primeam sprijin. Dar, la un moment dat, a devenit din ce în ce mai greu. Cumva, totul (sprijinul) se micșora”, spune Musa, o ucraineancă strămutată în vârstă de 79 de ani.

Răspunsul Crucii Roșii Române

Din prima zi, echipele Crucii Roșii Române, sprijinite de Rețeaua Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), au asistat 414.901 persoane strămutate din Ucraina cu alimente, articole de igienă, ajutor financiar, educație și sprijin psihologic.

La trei ani de la escaladarea conflictului din Ucraina, Crucea Roșie Română are datoria de a fi alături de cei afectați. Încă din primele zile, filialele noastre din zonele de frontieră și din întreaga țară au fost în prima linie, oferind sprijin esențial refugiaților.

Această intervenție nu ar fi fost posibilă fără solidaritatea Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Mulțumim IFRC, ICRC și societăților naționale partenere pentru sprijinul lor necondiționat”, declară Adrian Halpert, directorul general al Crucii Roșii Române.

Crucea Roșie Română, cu sprijinul IFRC, a derulat unul dintre cele mai mari programe de asistență în numerar din Europa, oferind sprijin financiar esențial persoanelor strămutate. Până în prezent, 100.369 de persoane au beneficiat de acest program, primind în total 141.096.721 RON (26.722.864 franci elvețieni) sub formă de asistență în numerar multifuncțională și condiționată.

Accesul la asistență medicală rămâne o provocare semnificativă pentru persoanele strămutate din Ucraina, iar Crucea Roșie Română a lucrat activ pentru a răspunde acestor nevoi.

Până în prezent, 27.725 de persoane au primit asistență medicală, inclusiv asistență medicală primară și trimiteri prin intermediul Caravanei de Sănătate a Crucii Roșii Române și al Centrelor de Promovare a Sănătății.

Crucea Roșie Română facilitează, de asemenea, activități de integrare, inclusiv cursuri de limbă (română și engleză), programe educaționale, formare profesională și evenimente comunitare, ajutând refugiații să se adapteze, să creeze legături și să-și recapete sentimentul de normalitate în noul mediu.

În continuare vă prezentăm două cazuri particulare.

Cazul Elvirei care poate auzi datorită Crucii Roșii Române

„Crucea Roșie Română mi-a dat șansa de a auzi lumea”, dezvăluie Elvira, o femeie din Odesa, Ucraina, care s-a născut fără darul auzului.

Când conflictul armat internațional a escaladat, Elvira a fugit în România împreună cu cei doi copii ai ei minori. A găsit protecție la Iași, unde a aflat pentru prima dată că poate fi ajutată de Crucea Roșie Română. „Au aflat că am o problemă de auz și au decis să mă ajute să-mi cumpăr un aparat auditiv. Le sunt foarte recunoscătoare”, mărturisește mama celor doi copii.

refugiati

După ce și-a rezolvat problemele legate de auz, femeia din Ucraina a reușit să-și găsească un loc de muncă și să fie mai încrezătoare că se poate descurca singură într-o țară străină.

Mulți dintre semenii ei, care s-au stabilit temporar în România începând cu februarie 2022, au decis să se întoarcă în țara natală. Greutățile financiare îi determină pe tot mai mulți ucraineni să părăsească statele de adopție, chiar dacă în Ucraina îi așteaptă un pericol mai mare.

Tânăra refugiată din Ucraina care face voluntariat la Crucea Roșie Română

„Când [rachetele] au lovit strada noastră, fiul meu a fost foarte speriat. A încetat să mai vorbească, făcea doar zgomote și se ascundea sub pat la fiecare sunet. Îi era foarte frică”, mărturisește Yanina, o femeie din Nikolaiev care a fugit din Ucraina odată ce bombele au început să cadă în orașul ei.

Și-a lăsat soțul în țara natală și s-a refugiat la Iași, împreună cu cei doi copii ai săi, Makar și Kamila.

refugiati

Makar a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, iar vreme de 7 luni nu a putut rosti un cuvânt. Mai târziu a fost diagnosticat cu tulburări din spectrul autist.

La Iași, Yanina a început un tratament de specialitate pentru Makar și și-a deschis propriul salon de coafură. Fiica ei, Kamila, studiază pentru a deveni coafeză și face voluntariat la Crucea Roșie Română. Vrea, la rândul ei, să fie de ajutor altor oameni greu încercați, pentru a răsplăti bunătatea celor care au ajutat-o în cea mai grea perioadă a vieții ei.

„A fost foarte greu când am ajuns aici”, mărturisește Kamila. „Adaptarea la un mediu nou și la oameni noi a fost o provocare. Crucea Roșie Română m-a ajutat foarte mult. Au aflat că mă pricep la desen și mi-au oferit șansa de a preda copiilor”, adaugă tânăra.

Un număr considerabil de refugiați ucraineni aleg să se întoarcă în țara natală, din cauza dificultăților financiare. Unu din trei refugiați care se întorc în țară are datorii, iar 12% dintre aceștia se confruntă cu datorii extrem de mari pe care nu le pot rambursa.

Totodată, 27% dintre persoanele care se întorc în Ucraina, se stabilesc în zone apropiate de linia frontului.

Articol recomandat de sport.ro
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Citește și...
Cel mai costisitor război din istoria omenirii. Rusia și Ucraina cheltuiesc sume astronomice

Războiul din Ucraina devenise încă din primul său an cel mai costisitor din istorie, iar la 3 ani după ce Vladimir Putin a declanșat ostilitățile brutale realitatea ne arată două state care își alocă cea mai mare parte a avuției naționale pentru război.

Armata fără arme a Ucrainei. Medicii și infirmierii, „ultima linie de apărare” a soldaților și civililor

În ultimii trei ani de război, medicii au fost armata fără arme a Ucrainei. Insuficienți ca număr și adesea și fără echipamentele necesare, cadrele medicale au reușit să de multe ori să aducă speranța pe front și în orașele atacate.

Explozii la consulatul Rusiei din Marsilia. Maria Zaharova: ”Au, toate, caracteristicile unui atac terorist”

Rusia a cerut, luni, o investigație completă din partea Franței, cu privire la exploziile care s-au produs la consulatul său din Marsilia, despre care a spus că seamănă cu un act de terorism.

Recomandări
Drona care a declanșat RO-Alert în Botoșani, găsită prăbușită într-un lan de porumb din Suceava. Anunțul MApN

O dronă a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României și a fost semnalată în zona localității Știubieni, din județul Botoșani. Armata a ridicat două aeronave F-16 pentru monitorizarea situației, iar obiectul zburător a fost găsit ulterior prăbușit.

Reacția Rusiei după ce Volodimir Zelenski a anunțat că e dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit-ul din Miami

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20 de la Miami, potrivit unui interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german.

Ilie Bolojan: „E timpul pentru decizii”. Premierul interimar avertizează asupra costurilor blocajului politic

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România are nevoie urgentă de un guvern stabil și acuză PSD că a refuzat soluțiile de compromis propuse de PNL, USR și UDMR.