Substanțe în cantități periculoase, descoperite în blocurile din marile orașe din România
Cercetătorii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari oraşe din România.
Studiul a arătat că în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 ľg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă.
Totodată, concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană), arată acelaşi studiu.
Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara.
"Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 ľg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior", a precizat UBB într-un comunicat citat de Agerpres.
Studiul a constatat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente.
"Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis", arată aceeaşi sursă.
.webp)
