Seceta adâncește criza din agricultură. România nu folosește apa de ploaie, fermierii lăsați să se descurce singuri
Canicula prelungită afectează și resursele de apă. Sub soarele arzător, nivelul râurilor și al lacurilor scade. Iar asta aduce din nou în discuție capacitatea României de a folosi eficient apa pe care o are la dispoziție.
În alte state există sisteme naționale de colectare a apei de ploaie și de reciclare a celei de canalizare, cu care se udă culturile. La noi, fermierii caută rezervoare și bazine în care să își strângă apa. Însă trebuie să aibă grijă de unde le cumpără.
Acolo unde sunt, sistemele de irigații funcționează la capacitate maximă în aceste zile. Însă e nevoie de multă apă. Pe câmpuri, unii fermieri o iau din râuri, lacuri sau puțuri de mare adâncime, în timp ce pentru solarii și grădini sunt necesare și alte surse.
Românii cumpără tot mai multe rezervoare de apă
Cum cererea e tot mai mare, piața sistemelor de captare și stocare a apei s-a dezvoltat. Un astfel de bazin ajunge să coste peste o mie de lei. Așa că au apărut și variantele la mâna a doua, mai ieftine. Pe o singură platformă online am găsit sute de anunțuri.
Multe dintre rezervoarele puse la vânzare au mai fost utilizate în trecut – unele în fabrici de chimicale. Și în loc să fie reciclate, ajung să fie vândute ca recipiente pentru apă de spălat sau udat în gospodării.
Am cerut părerea specialiștilor de la Institutul Național de Cercetare pentru Chimie și Petrochimie din București.
Reporter: „În anunț este specificat, au o stare bună de folosire, au fost folosite anterior o singură dată. Le putem folosi pentru apă?”
Andrei Sârbu, cercetător științific al ICECHIM București: „Nu, pentru că nu știm cu ce au fost. Ca să le folosim, noi trebuie să știm anterior ce au conținut. Pot să fie folosite la pesticide, de exemplu, polioli, poliozicianați, ăia sunt periculoși rău de tot. Deci nu poți să știi ce substanță a fost înăuntru. Nu pot fi spălate corespunzător.”
Am sunat unul dintre vânzătorii de pe platformă să ne lămurească.
Vânzător: „Sunt aproape noi, au mai fost folosite doar o dată, dar sunt curate.”
Reporter: „Ce au avut înainte în ele?”
Vânzător: „Nu știu, că le iau curate, toată lumea le folosește la apă de udat, la...”
Cercetător: „Deci e clar, nu știe. Nu știe ce au conținut, după cum v-am spus și ne recomandă și el să luăm noi. Deci nu se pot folosi pentru că nu ai o siguranță. Dacă vrei să riști, poți să riști...”
Adriana Frone, cercetătoare: „Trebuie să ne asigurăm că primim o fișă tehnică în care să scrie ce a fost depozitat înainte și să conțină rezultatele unor teste de laborator acreditate, care să ne demonstreze că materialul nu a fost contaminat din punct de vedere toxic, bacteriologic.”
Cel mai sigur este să cumpărați recipientele noi. Pentru grădină, de pildă, găsim diferite bazine, de la 200 la 500 litri. Unele pot fi îngropate, altora li se poate atașa un robinet.
Lăcrămioara Neagu, directorul adjunct al unui magazin: „Unii preferă dimensiunile mai mici, să pună la fiecare burlan în parte, colectând apa de ploaie, ulterior se folosește la udarea grădinilor, la spălatul cățeilor.”
Apa de ploaie, o resursă pe care România o ignoră
În țări precum Israel sau Spania, autoritățile au sisteme naționale de colectare a apei pluviale. În plus, acolo este reciclată și apa de canalizare, care este folosită ulterior în agricultură.
La noi, responsabilii din Ministerul Agriculturii ne-au transmis că o strategie de colectare și reutilizare a apei pentru culturi este, momentan, „în analiză”.
