Reputat membru al Academiei Române, despre patriotismul românilor, acum 115 ani: „Toți românii sunt naționaliști de paradă”
Institutul de Studii Sud-Est Europene a evidențiat într-o postare pe Facebook analiza fostului profesor Constantin Rădulescu-Motru, reputat membru al Academiei Române, a trăsăturilor poporului român, de acum 115 ani.
Printre observațiile sale, fostul profesor a subliniat influența majoră pe care o are zvonul sau „gura lumii” asupra mentalității românilor. Aceștia tind să creadă cu ușurință ceea ce se spune despre cineva, fie pentru a-l lăuda, fie pentru a-l critica, fără a-i cunoaște cu adevărat faptele sau operele.
Un alt aspect remarcat este contrastul dintre curajul afișat în grup și frica individuală. Românii, deși par curajoși când sunt împreună, devin mult mai temători atunci când trebuie să acționeze pe cont propriu, potrivit fostulului profesor. De asemenea, sunt reticenți în a începe un proiect, dar renunță la el foarte ușor.
„Aseară, d. C. Rădulescu-Motru, profesor la facultatea de litere din București, a vorbit la Ateneu, în fața unei săli arhipline, despre câteva din defectele și calitățile poporului român. D-sa face mai multe constatări: Arată ce rol mare joacă la poporul român zvonul „gura lumii”. Noi credem ușor ce zic alții și lăudăm sau criticăm pe cineva fără să-i cunoaștem operele. Nu e țară în care să întâlnim mai mulți oameni care să-și afirme curajul în grup și care să fie mai fricoși, luați individual, ca la noi. Românul se apucă greu de un lucru, dar se lasă ușor de el. Dacă în țara românească cineva și-ar afirma idei antireligioase, ar fi hulit, deși fiecare în parte nu suntem religioși”, se arată pe într-o postare pe pagina de Facebook a Institutului de Studii Sud-Est Europene, care citează ziarul Universul.
Fostul profesor a evidențiat și o contradicție în raportarea la religie: deși un discurs antireligios ar fi aspru criticat în societate, la nivel individual, puțini sunt cu adevărat religioși. Aceeași discrepanță se regăsește și în atitudinea față de serviciul militar – soldații români sunt viteji în grup și gata de sacrificiu, dar, raportat la numărul total de militari, armata română se confruntă cu un număr ridicat de dezertori. În plus, dorința de a evita armata este mai prezentă la tinerii români decât în alte țări.
Naționalismul este, de asemenea, o trăsătură predominantă, însă, după cum afirmă profesorul Rădulescu-Motru, acesta se manifestă mai mult în vorbe decât în fapte. Românii au tendința de a se vedea drept reformatori, fiecare considerând că, dacă ar fi la putere, ar putea schimba lucrurile radical.
„Când soldatul nostru e în grup, e curajos; merge la orice sacrificiu și cu toate astea nu e armată care, relativ cu numărul ei, să aibă mai mulți dezertori ca armata noastră, și nu e țară în care tinerii să voiască să scape mai mult de armată ca la noi. În țara noastră toți românii sunt naționaliști de paradă; la fapte, numărul lor scade colosal. Numai la noi fiecare om care voiește să se miște începe să se creadă și reformator. Numai la noi auziți vorbe ca acestea: „dacă aș fi eu la guvern, dacă aș fi eu la putere, aș face lucru mare”. Fiecare la noi n-are altă dorință decât să vie și el cu o lege”, se mai arată în postare.
Pe plan economic, românii apelează frecvent la sprijinul statului, evitând inițiativa privată și preferând să meargă pe drumuri deja bătătorite, în loc să își croiască propriul drum.
„Din cauza acestei manii de a legifera avem atâția oameni mari. D. Rădulescu-Motru înțelege prin „oameni mari” pe acei care încep prin a se crede mari înainte de a face fapte care să le merite acest epitet. Pe terenul economic nu e țară în care să se facă mai mult apel la Stat ca la noi. Românului îi place să umble pe drum bătut, nu să-l bătătorească el”, se mai arată în postare.
