Raport International Justice Mission: România nu a făcut suficiente modificări legislative împotriva traficului de persoane
Combaterea traficului de persoane trebuie realizată inclusiv prin modificări legislative, se arată într-un raport al International Justice Mission, o organizaţie globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenţei,
Modificările „nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat” iar unele prevederi legislative nu au fost modificate de foarte mult timp, precizează autorii raportului, care propune autorităţilor române o serie de măsuri pentru întărirea luptei împotriva traficului de persoane.
78 de victime au fost asistate, 18 inculpaţi au fost trimişi în judecată, 26 de traficanţi au fost condamnaţi şi 471 de profesionişti au fost instruiţi în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului proactiv al sistemului de justiţie penală la traficul de persoane din România”, derulat de International Justice Mission şi finanţat de Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Monitorizare şi Combaterea Traficului de Persoane. IJM a colaborat cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române (DCCO), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) şi societatea civilă pentru a sprijini cazurile individuale de trafic de persoane, pentru a identifica nevoile de consolidare a capacităţii sistemului de justiţie şi pentru a elabora recomandări legislative şi de politici ce pot îmbunătăţi răspunsul guvernului la problematica traficului de persoane, transmite news.ro.
România are un număr semnificativ de condamnări pentru traficul de persoane iar eforturile sale de a îmbunătăţi sistemul de justiţie şi asistarea victimelor a fost îmbunătăţit în ultimii ani. Cu toate astea, există mai multe zone unde România poate face progrese prin adoptarea la o scară mai largă a unor modele de bună practică folosite internaţional, prin eforturi de consolidare a legislaţiei în domeniu şi prin măsuri administrative. Cadrul legislativ referitor la dreptul material, substanţial, precum şi cel privind activitatea organelor judiciare a fost modificat succesiv în ultimii ani, într-un efort continuu de adaptare la nevoile interne dar şi la cele semnalate în plan european şi internaţional.
„Un procent mare al victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie sunt cetăţeni din Europa de Est: România, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Astfel, este necesar un răspuns regional pentru această problemă. Asigurarea tragerii la răspundere pentru infractori, dar şi confiscarea profitului, a averii dobândite ilegal, din exploatarea altor oameni, sunt esenţiale pentru oprirea acestui fenomen. O abordare centrată pe victimă, cu intervenţii ce iau în considerare efectul traumei asupra victimelor este obligatorie pentru a asigura protecţia acestora, serviciile esenţiale de care au nevoie şi rezultate de combatere mai bune în lupta împotriva traficului de persoane. Cooperarea transnaţională şi oferirea unui continuum de asistenţă şi sprijin victimelor sunt componente cheie pentru a opri traficul de persoane”, precizează, în preambulul raportului, directorul Programul European Anti-Trafic International Justice Mission, Shawn Kohl.
