Patriarhul Daniel a ținut o slujbă în memoria lor.
500 de ani de istorie a suferinței femeilor românce, în slujba familiei, a bolnavilor și a celor sărmani, au fost recunoscute prin acest act al Bisericii.
Cele mai cunoscute sunt soțiile voievodilor Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab și mama ierarhului Andrei Șaguna. Însă majoritatea sunt femei simple care au susținut comunitatea. Printre ele, o învățătoare deportată 15 ani la muncă grea, în Siberia.
Corespondent PROTV: „Preoții au ținut deja ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce a căror viață e considerată sfântă. Odată canonizate, au intrat în rândul sfinților venerați de creștinii ortodocși și vor fi amintite în slujbe, în zilele stabilite de Patriarhie, în locurile unde au trăit și au muncit pentru Hristos.”
În public au fost rude și credincioși care le-au cunoscut pe două dintre maicile canonizate.
Femeie: „Mătușa mea se nevoiește la mănăstirea Pasărea, maica Leonida. De mici le-am cunoscut și pe celelalte măicuțe. Și pe maica Nectarie, a cărei soră este proclamată oficial sfântă. E vorba de sfânta cuvioasă Elisabeta.”
Lângă raclele aflate în Catedrala Patriarhală au fost așezate și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina. Pentru prima oară, noile sfinte au fost reprezentate în icoane. La fel ca alți sfinți români, în calendar sunt trecute cu o cruce albastră.
Adrian Agachi, purtător de cuvânt: „În contextul social actual, în care întâlnim tot mai multe cazuri de violență domestică, în care există această realitate cruntă a femicidului, această canonizare a celor 16 femei cu viață sfântă este o dovadă de speranță. Că trebuie cu adevărat să luptăm împotriva acestor păcate și patimi.”
Reprezentantul Patriarhiei a subliniat că și credincioșii sunt obligați să ia atitudine împotriva abuzurilor cărora femeile le cad victime și azi, la jumătate de mileniu după ce am depășit ororile Evului Mediu.