Noua schemă de plafonări din energie este în vigoare. Explicațiile specialistului Sorin Elisei

La electricitate sunt introduse praguri de consum pentru care sunt stabilite și prețuri maxime.

Noua schemă de plafonări din energie ar trebui să nu aducă facturi mai mari, potrivit specialistului în energie Sorin Elisei, invitat la Interviurile ȘtirileProTV.ro.

Sorin Elisei: „Noua schemă ar trebui să nu ne aducă în poziţia de a plăti mai mult, nici mai puţin, faţă de ce s-a întâmplat în perioada noiembrie 2021-martie 2022. Deci, pentru următorul an de zile, începând cu 1 aprilie, ar trebui ca această schemă să aibă acelaşi impact, practic nul, la nivelul cheltuielilor cu energia electrică şi gazele naturale”.

Pe de altă parte, pe termen lung ar trebui să ne așteptăm să plătim mai mult pentru energie.

Citește și

Ponturi pentru a economisi la facturile de energie electrică. Cât costă prizele și becurile inteligente

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Sorin Elisei: „Prețul a fost ținut oarecum artificial la un nivel care să asigure un confort chiar și electoral”.

Războiul din Ucraina pune o și mai mare presiune pe cheltuielile cu energia, iar țările Uniunii Europene caută soluții - împreună. Unul dintre proiecte est acela de a achiziționa gaze la comun, sau individual. La noi, se așteaptă ca, din vară, să fie extrase gaze din Marea Neagră într-o cantitate care ar putea înlocui o treime din importurile rusești.

Interviul integral cu Sorin Elisei, specialist în energie, realizat de Laura Culiță la "Interviurile StirilePROTV.ro:

Transcriptul interviului cu Sorin Elisei:

Laura Culiţă: Cum ţi se pare această nouă schemă de plafonare a preţurilor în energie?

Sorin Elisei: Noua schema ar trebui să nu ne aducă în poziţia de a plăti mai mult, cred eu, nici mai puţin, faţă de ce s-a întâmplat deja în perioada noiembrie 2021-martie 2022. Deci, pentru următorul an de zile, începând cu 1 aprilie, ar trebui ca această schemă să aibă acelaşi impact, practic nul, la nivelul cheltuielilor cu energia electrică şi gaze naturale.

Laura Culiţă: Să vedem şi detaliile acestei scheme de plafonare - avem la electricitate, un tarif maxim de 68 de bani pe kwh pentru consumatorul casnic, de 80 de bani pentru un consum între 100 şi 300 de kwh. Şi dacă ne uităm şi la gaze, vedem că acolo lucrurile sunt un pic mai simple - vedem un tarif de 31 de bani pentru consumatorii casnici, iar în cazul instituţiilor, companiilor tariful este de 37 de bani pe kwh. Aşadar, spuneai că oamenii ar trebui să se aştepte la facturi care nu ar trebui să fie mai mari decât cele pe care le-au avut deja, vine şi o perioadă cu temperaturi mai înalte, deci consumul de gaz va scădea, ce se va întâmpla în cazul electricităţii?

Sorin Elisei: În cazul electricităţii, eu am observat că pentru pragurile de consum mai mici de 100 de kwh preţul plătit e puţin mai mic faţă de cei care consumă peste 100 kwh, cred că s-a avut în vedere protecţia consumatorilor aşa-zis vulnerabili. Din perspectiva mea, vulnerabilitatea definită de un prag de consum poate să fie la un moment dat înşelătoare, eu m-aş fi uitat în primul rând la diversele regiuni, la diversele zone de dezvoltare ale României. În cazul Bucureştiului sau în unele regiuni din vest, avem deja un PIB pe cap de locuitor şi un nivel de trai aproximativ echivalent cu ceea ce vedem în alte ţări dezvoltate pe urma cărora vrem să mergem şi noi. Dar, într-un final, cred că schema ar fi putut să fie mult mai bine ţintită dacă am fi avut o idee efectivă despre cine sunt aceşti consumatori vulnerabili şi am fi mers ţintit să-i ajutăm pe ei din două perspective - sigur că sumele de bani acordate prin plafonare prin intermediul furnizorilor şi al facturilor reprezintă un instrument, celălalt instrument - pentru că trebui să ne uităm la perioada actuală, cât timp va mai continua ea şi să ştiţi că nu e o perioadă destul de uşoară şi cred că o să trebuiască să ne trebuiască să trăim dintr-o criză în alta şi atunci teoretic ar trebui să vedem mai multe iniţiative pe soluţiile privind eficienţa energetică, încă o dată, ţintite pe oamenii care au nevoie în aşa fel încât acel consum să nu crească indiferent de preţ.

Laura Culiţă: Şi pentru că ai menţionat subiectul privind cheltuielile, m-aş uita şi la ce se întâmplă în alte ţări, am făcut o comparaţie şi pe datele de anul trecut vedem că în România, de pildă, cheltuielile cu energie şi carburanţii înseamnă 16% dintr-un salariu mediu, asta în vreme ce vedem că în Spania, Italia cheltuielile sunt mult mai mari, însă ne raportăm şi la salarii de 3-4 ori mai mari. Ce ne spune asta?

Sorin Elisei: Şi ne raportăm şi la puterea de cumpărare relativ diferită. Ne spune faptul că preţurile sunt un efect al unor investiţii care s-au întâmplat demult şi în trecut şi că încă ne-am mai putut permite ca energia electrică şi gazele naturale care provin în mare parte din surse interne le-am ţinut la nişte preţuri acceptabile pentru populaţie, dar având în vedere ce avem ca structură de vechime în parcul de producţie de energie electrică, dar şi în privinţa exploatărilor de gaze naturale, vedem că avem nevoie de investiţii noi. Vorbim de resurse care sunt pe cale de epuizare, fără a investi nu avem resursele disponibile pentru anii viitori, cel puțin din cunoștințele mele reflectă că prețul a fost ținut oarecum artificial la un nivel care să asigure un confort chiar și electoral.

Laura Culiță: Această criză energetică, e clar, din ce ne spui, ne-a prins nepregătiți. Investițiile nu se fac de pe o zi pe alta. Dacă ne uităm la gaze, la vară, spun autoritățile vom avea gaze extrase din Marea Neagră, însă cum arată România în fața acestei crize energetice în comparație cu celelalte state europene?

Sorin Elisei: Suntem pe un palier relativ bun din perspectiva disponibilităților resurselor interne, aș reveni la ce spuneam mai devreme - cred că pe termen scurt ne vom descurca, pe termen mediu e o altă problemă, așa cum am văzut lucrurile și cum le pot prognoza pentru următorii doi-trei ani cea mai bună investiție în producție pare să avem rețele de transport capabile să asigure importurile pentru că, la orizont, în doi-trei ani eu nu văd capacități de producție semnificative care să adreseze o lipsă de producție internă. Într-adevăr, ele nu se fac de pe o zi pe altă, iar cadrul de reglementare stabil și predictibil e primul lucru pe care o să-l caute investitorii.

Laura Culiță: Și avem acest cadru predictibil și stabil în România?

Sorin Elisei: Istoria ultimilor ani ne-a arătat că, dincolo de ciclurile electorale, de la un an la altul intervin modificări abrupte câteodată în interesul rezolvării unor probleme punctuale. O gândire pe termen lung nu ne-ar strica. Dacă vorbim de Marea Neagră, cred că e esențial să ne hotărâm odată ca nație dacă vrem gazele de off-shore de la mare adâncime sau nu le vrem pentru că deja este foarte târziu.

Laura Culiță: Știm că urmează în această vară să fie extrase gaze din Marea Neagră, e drept, dintr-un perimetru ceva mai mic față de Neptun Deep. Ce va aduce această scoatere de gaze pe care o așteptăm?

Sorin Elisei: Am înțeles nuanțele din părerile investorului sau investitorilor și părerea mea este că până în vară, în absența unei legi off-shore modificată, cred că și producția aceasta de un miliard de metri cubi s-ar putea sau s-ar putea să nu apară. Cantitatea asta poate să pară o picătură într-un ocean, în sensul în care nevoile noastre de import de circa 3 sau 3,5 miliarde de metri cubi avem 1 miliard asigurat. Important e când îl avem și noi de obicei importăm mai mult iarna, pe vârfuri de consum, ceea ce înseamnă că într-un debit zilnic acest miliard sau această producție din perimetrul Ana ar putea să ne acopere mai puțin decât ne așteptăm într-un simplu calcul aritmetic 1 din 3 face 33%.

Laura Culiță: Totodată, știm că se poartă discuții la nivel european, s-a ajuns și la un acord astfel încât statele membre ale UE să achiziționeze la comun gaze, speranțele sunt așadar spre o stabilizare a prețurilor și, pe termen lung, o scădere a prețurilor la gaze. Ce înseamnă această achiziție de gaze în comun pentru români?

Sorin Elisei: Din punctul meu de vedere, este o idee foarte bună, dar știm - diavolul stă în detalii și în implementarea acestui mecanism va fi foarte important să fim atenți și să avem niște abilități de negociere. Dacă cheia de alocare a acestui mecanism comun este solidaritatea, cred că suntem bine. Dar în condițiile în care cheia de alocare se va duce spre cantități, către prețuri, către garantarea din perspectivă comercială a acestei achiziții la comun, vom vedea iarăși din perspectiva faptului că - până la urmă independența ce este, este blestem sau binecuvântare - avem doar o cantitate mică necesară a fi cumpărată. Într-un portofoliu de zeci de miliarde de metri cubi de gaze naturale ale noastre două miliarde s-ar putea să nu ne aducă atât de multe avantaje. Deci, abilități de negociere și cuvântul-cheie - solidaritate.

Laura Culiță: În aceste condiții, ce ne așteaptă la iarnă?

Sorin Elisei: O să stăm în frig, o să stăm în frig și iarna care urmează și probabil și iarna cealaltă. Dar după cum vedem de sus ni s-au dat niște temperaturi ceva mai acceptabile iarna asta și nu am avut episoade sau sezoane de o săptămână la minus 20 de grade, când se fac testele acelea pe rezistența sistemelor de gaze naturale în general. De aceea, da, cei care au centrale de apartament ar trebui să scadă temperatura, pentru cei care furnizează energie termică așa cum este cazul Bucureștiului foarte rapid soluții de eficientizare care să scadă consumul de gaze în arderea de combustibil în așa fel încât să avem un cost al gigacaloriei mai mic.

Laura Culiță: Se pare că avem locuințe bine încălzite, față de alți europeni, de exemplu vesticii se simt bine la 18-19 grade.

Sorin Elisei: Comparându-ne cu țările respective, dincolo disciplinei este și o cultură a frugalității. E dificil acum în schimb să transmiți un mesaj - nu vă mai încălziți la 22 grade, ci la 19. Pentru cei care își mai aduc aminte frigul și lipsa de curent în casele românilor înainte de 1990, cred că și pregătirea mentalului nostru este importantă, dar acum suntem ca să zic așa într-o poză, în care de nevoie va trebui să facem niște lucruri. Primele lucruri și primele sacrificii - se vor cere iarăși cetățenilor acestei țări sub formă de a consuma mai puțin, pentru că altfel vor avea un impact mai mare în buzunar, iar asta nu se va traduce decât sub - părerea mea personală - avem aceeași sumă de bani pe care o putem împărți și chivernisi în mai multe categorii. Vom cheltui mai mult cu energia electrică și cu gazele naturale și poate că vom renunța la altele.

Laura Culiță: Pentru că va trebui în continuare să fim extrem de atenți cum folosim energia, cum ne împărțim banii din bugetul familiei, aș vrea să ajungem și la subiectul carburanților, am văzut acel episod de panică din benzinării, lucrurile s-au temperat ulterior, însă acum litrul de motorină este la peste 8 lei, iar benzina foarte aproape. Ce facem în privința carburanților?

Sorin Elisei: Dincolo de ceea ce povestisem cu frigul din casele noastre, suntem și într-o perioadă în care foarte multă lume a început să acumuleze, a început să câștige mai bine și atunci vrea să beneficieze și de un trai care e corespunzător unui confort inclusiv pentru utilizarea mașinii personale în tot ce înseamnă deplasări zilnice și vacanțe. Oamenii cred că vor învăța pe buzunarul propriu cum să nu folosească mașina și cum să folosească mijloacele alternative. Din perspectiva calității aerului, cred că ne-ar prinde multora dintre noi bine să lăsăm mașinile acasă sau să folosim transportul în comun sau bicicletele. Pentru că traficul, noxele și cheltuielile pe care le avem de suportat este clar că ne duc într-o ipostază de a economisi din ami multe perspective. Și din perspectivă financiară, dar și din perspectiva calității aerului. Sigur că vorbim de consumul casnic foarte mult, dar trebuie să ne uităm puțin și la industrie. Industria sau IMM care folosesc aceiași carburanți, aceeași energie electrică, aceleași gaze care în acest moment cresc ca pondere în cheltuielile lor și aici s-ar putea să avem o problemă de locurile de muncă mai devreme sau mai târziu. În privința efectelor spiralei de creșteri de prețuri la energie ar trebui să ne uităm puțin și către întreprinderi și care este efectul asupra lor.

Laura Culiță: Pentru zonele aflate în afara Bucureștiului este destul de greu să ne bazăm pe mijloacele de transport în comun, cred că multă lume și-ar dori să ajungă cu bicicleta ori cu mijloacele de transport în comun, dar nu avem infrastructura necesară.

Sorin Elisei: Nimeni nu spune că problema asta se va rezolva de pe o zi pe alta, dar din multe perspective toate proiectele legate de aducerea gurilor de metrou cât mai aproape de periferia Bucureștiului cred că ar putea să fie accelerate. Cred că toate master planurile sunt gândite în așa încât poate cu un inel feroviar în jurul Bucureștiului, cu acest metrou care să preia traficul din zone precum Voluntari sau altele din jurul Bucureștiului - asta ar trebui să se întâmple mai devreme decât mai târziu.

Laura Culiță: Ce să facă o familie pentru a se asigura că iarna următoare?

Sorin Elisei: În afară de reducerea frecvenței deplasărilor, în afară de lucruri pe care le putem face în case sau apartamente pentru a diminua consumul, să spun într-o modalitate voluntară, inclusiv cu acel grad sub 22 de grade, paradoxal sau poate că nu, eficiența energetică la fel de mult costă și atunci n-aș putea să dau un sfat să ne schimbăm aparatele electrocasnice sau să ne luăm altele mai performante, pentru că exact tot la buget ajungem.

Laura Culiță: Să ne montăm panouri fotovoltaice?

Sorin Elisei: Montarea panourilor fotovoltaice, deși o idee foarte bună, e aplicabilă pe o masă mai mică decât acolo unde de fapt avem nevoie de ajutor. Și mă întorc inclusiv la chestiunea aceasta a consumatorului vulnerabil, dacă ne gândim cine poate beneficia pe acoperiș de panouri fotovoltaice vom vedea că bugetele acelor familii și case permit să suporte un cost mai mare decât cei care sunt într-un bloc de 10 etaje în București unde e puțin mai complicat să instalezi panouri fotovoltaice. Dar, da, sigur asta este în gama de soluții pe care toată lumea o vede pe termen scurt, dar, întorcându-mă la esența discuției - nu cred că trebuie să credem că această criză se va rezolva cu un milion de panouri fotovoltaice răspândite peste tot în România, căci nici așa soare bun nu avem în această țară.

Laura Culiță: Să ne uităm și care au fost reacțiile din industria energiei pe tema schemei de plafonare care intră în vigoare. M-aș uita la ce spune una dintre companii- potrivit acesteia, schema lasă în continuare pe umerii furnizorilor presiunea de a face protecție socială, iar situația este cu atât mai complicată cu cât furnizorii au ieșit îndatorați din iarnă. Și avem și un comentariu făcut de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie care spune că în cazul acestei scheme e nevoie de completări și de clarificări. Deci, ambele reacții ne spun că nu putem vedea, deocamdată, care sunt efectele acestei scheme. Totuși, te-aș întreba cum vezi piața energiei pe termen mai lung? Ce ne-ar aștepta după acest an?

Sorin Elisei: Aș vorbi întâi despre acest an corelat sau cuplat cu cele 5 luni de experiență de plafonare și compensare și aș spune că în noua ordonanță, valabilă de 1 aprilie, înțeleg că furnizorilor li se va permite să recupereze costurile aferente acestei scheme care se decontează de la bugetul de stat, dar nu li se garantează acest lucru. Din perspectiva mea, a viziunii mele asupra rezultatelor și implicațiilor, noi am văzut că practic furnizorii când spun că fac protecție socială asigură fluxurile de finanțare achiziției de energie electrică, plății celorlalți jucători de pe întregul lanț valoric, furnizoriii plătesc tarifele de transport, de distribuție etc, certificatele verzi, TVA și accize. Gândiți-vă că dacă ei au intrat în noiembrie 2021 cu un preț de achiziție influențat în mod pozitiv de prețurile anterioare acestei crizei, noi vorbim pentru următorul an de zile de prețuri mult mai mari și de prețuri care vor necesita creșterea necesarului de finanțare. În condițiile în care lor nu li se garantează, cel puțin asta e înțelegerea mea, această recuperare, avem două probleme - una pe termen scurt, legată de capacitatea sectorului sau de percepția sectorului bancar de a acorda în continuare împrumuturi acestor jucători, iar doi - vorbim de capacitatea bugetului de stat de rambursare lună de lună în condițiile în care vedem foarte multe necesități, în condițiile în care vedem încasări care din cauza crizelor și din cauza războiului de lângă noi mulți agenți economici s-ar putea să ajungă în incapacitatea de a mai livra anumite produse sau de a li se afecta fluxurile de producție. Și aici cred eu și sper că nu în două-trei luni să începem să vorbim exact ca acum 20 de ani când arieratele și blocajul financiar în sectorul energetic se discutau zi de zi la televizor. Nu cred că aș vrea să ajungem în această situație.

Laura Culiță: Ne spui așadar că vorbim de un impact posibil inclusiv asupra creșterii economice?

Sorin Elisei: Da, e un impact asupra creșterii economice și cred că dincolo de semnele pe care le vedem recesiunea nu va face decât să pună presiune inclusiv asupra sistemul energetic care lucrează pentru niște clienți și care colectează niște bani pe care îi plătește într-un final producătorilor și celor care prestează servicii. Capacitatea lor de îndatorare este importantă în contextul asigurării zi de zi a ceea ce ne trebuie ca să ținem această lume în mișcare - energia.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl