Peste zi, soarele și vântul ne-au fost de mare ajutor. Energia fotovoltaică a reprezentat mai mult de jumătate din producția la nivel național. Iar după apus ne bazăm pe eoliene, hidrocentrale, termocentrale și energie stocată în baterii. Dacă mai este nevoie, diferența o să vină din alte țări. Ar ajuta și dacă am economisi energie, fiecare cât poate, pentru că astfel ne protejăm de viitoarele creșteri de prețuri.
Oprirea grupului 2 de la Cernavodă s-a făcut treptat, începând de dimineață. O coloană de abur s-a văzut de la depărtare. La ora 10 și 53 de minute, reactorul a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național.
Corespondent Știrile ProTV: „Unitatea 2, pe care o vedeți în spatele meu, a fost oprită și deconectată de la Sistemul Energetic Național. În acest moment, puterea reactorului este zero.”
Prognozele actuale arată că nivelul Dunării va rămâne extrem de scăzut și în următoarele 10 zile. Până la o revenire a debitului peste pragul de siguranță, centrala va fi închisă.
Corespondent Știrile ProTV: „Aici este locul de unde centrala nucleară își ia apa pentru răcirea instalațiilor. În mod normal, această zonă ar fi trebuit să fie acoperită cu apă, dar nivelul Dunării a scăzut atât de mult, încât punctele prin care apa era captată, adică acele site metalice, sunt acum vizibile.”
În următoarea perioadă ne vom baza pe celelalte surse de producere a energiei.
Corespondent Știrile ProTV: „Peste zi, consumul a fost asigurat în mare parte de energia regenerabilă, ba chiar am și exportat. De exemplu, în jurul orei 16, parcurile fotovoltaice au asigurat mai mult de jumătate din producția țării. Și vântul a ajutat, mai ales că hidrocentralele au produs destul de puțin. Probleme apar seara, după ce apune soarele, când este și vârful de consum. Haideți să ne întoarcem în urmă cu o zi. Aproape de ora 21, hidrocentralele erau pe primul loc, aproape 20% din producție era asigurată de eoliene, dar remarcăm și o prezență tot mai importantă a bateriilor care au ajutat cu peste 10% producția - aproape cât reactorul 2 de la Cernavodă, care încă funcționa la acea oră. Și consumul a fost mai mic decât în ultimele zile.”
Autoritățile speră ca deocamdată să nu fie limitat consumul industrial. Pentru a compensa lipsa energiei nucleare, poate fi scos din rezervă un grup pe cărbune și putem apela la rezervele Hidroelectrica. Scopul este să importăm cât mai puțin când prețurile pe piață sunt ridicate.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Orice eficientizare, orice reducere de consum în zona marilor consumatori industriali, reducere voluntară posibilă, în zona micilor întreprinzători, dar și în zona populației, la care continuăm să facem apel, ne ajută să reducem importul și ne ajută ca în final să reducem și facturile actuale, dar mai ales o reducere a facturilor viitoare.”
Nivelul Dunării rămâne critic.
Corespondent Știrile ProTV: „Aici, la Desa, în județul Dolj, Dunărea s-a retras, iar kilometri întregi de nisip au rămas descoperiți. Exact aici, unde mă aflu eu, era apă. Acum, au mai rămas doar câteva fâșii.”
Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei: „Am surprins și momentele din 2003, când apa era foarte scăzută, dar niciodată nu a fost atât de scăzută ca în acest an. Diferența de nivel este foarte mare, practic, cu puțin efort, poți să treci pe malul Bulgariei fără să fie nevoie să înoți în Dunăre.”
Situația este dificilă și în Ungaria. Guvernul de acolo începe construirea unui baraj din piatră la Paks. În plus, două barje vor fi menținute în așteptare și vor putea fi scufundate, dacă va fi necesar.
Péter Magyar, premierul Ungariei: „Dacă va fi necesar, suntem pregătiți să ridicăm pe termen scurt nivelul Dunării cu până la 20 de centimetri, prin scufundarea controlată a acestor două barje, astfel încât oprirea completă a centralei nucleare Paks să poată fi evitată până la finalizarea pragului de fund permanent.”
Construirea pragului ar putea costa în total 6 miliarde de forinți, iar proiectul a fost clasificat de guvernul Ungariei drept investiție prioritară. Intervențiile nu afectează debitul Dunării din România, spun specialiștii.
