Misterele Sfantului Andrei: Anul nou dacic şi noaptea strigoilor şi a lupilor
Sfântul Andrei este sărbătorit pe 30 noiembrie. Se spune că în noaptea Sfântului Apostol strigoii bântuie prin lume şi au puterea de a face rău, iar altele tradiţii leagă ziua de intrarea în Anul nou dacic.
Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, dar a fost asociat şi unei divinităţi dacice, care ar fi purtat numele de Sântandrei.
Ziua de 30 noiembrie a fost asociată de etnologi intrării în Anul nou dacic.
Alegeri 2024
11:05
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
10:04
De ce relațiile României cu Ucraina și Rep. Moldova s-ar putea înrăutăți după alegeri. Semnalul de alarmă tras de Politico
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
06:56
Țările în care s-au deschis cele mai multe secții de votare la alegerile prezidențiale din 2024
„Anul nou dacic cuprinde printre altele ideea morţii simbolice a divinităţii adorate, bocetul Andreiului, ospeţe nocturne (Noaptea Strigoilor sau păzitul usturoiului), excese de mâncare, băutură şi distracţie, credinţa că se deschid mormintele şi se întorc spiritele animalelor, că se prind farmecele şi vrăjitoriile, mai ales cele de aflare a ursitei”, scrie etnologul Ion Ghinoiu, în volumul Dicţionar de Mitologie română .
Potrivit tradiţiei, se spunea că lupoaicele căutau cu înverşunare tăciuni aprinşi.
„Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua Lupului sau Gădineţul Şchiop, serbându-se pretutindeni cu nelucru, ca să nu strice lupii vitele şi mai ales oile şi caprele. Primejdia este însă nu numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care ar îndrăzni a pleca la drumuri în această zi, când porneşte lupăria”, scrie Tudor Pamfile, în Sărbătorile la români.
Vitele care mugesc spre Sfântul Andrei, caii care nechează şi păsările care ţipă vestesc lupul care se apropie de ograda omului, astfel că fiecare gospodar trebuie să aibă grijă de animale.
Noaptea Sfântului Andrei era noaptea strigoilor vii şi a strigoilor morţi. Se credea că fiinţele supranaturale se întâlnesc în locuri tainice, unde joacă, îşi măsoară puterile şi îşi aleg conducătorul.
„Atunci ies din morminte şi au cea mai mare putere. Sug sângele animalelor şi beau laptele vacilor, mănâncă inimile oamenilor şi le sug sângele”, scrie Tudor Pamfile, în Sărbătorile la români.
De Sfântul Andrei se fac cruci pe la ferestre cu usturoi, se ung coarnele vitelor şi mănâncă toţi usturoiul de care fug strigoii.
Tinerii se întâlneau şi se închideau într-o casă unde păzeau usturoiul şi petreceau ca la un Revelion, iar femeile înconjurau vacile mulgătoare împrăşiind mac împrejurul lor.
.webp)
