Fostul deputat Sebastian Ghiţă, trimis în judecată de DNA. În cazul lui Bogdan Padiu, instanța a constatat că fapta nu există

UPDATE 5.08.2024: La data de 5 octombrie 2023 Tribunalul București a constatat în cazul lui Bogdan Padiu, cu titlu definitiv, că „fapta nu există în privința pretinselor infracțiuni de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat”. Soluția de achitare este definitivă.

Soluția, pe scurt, așa cum este ea publicată pe site-ul instanței: „În temeiul art. 341, alin. 6, lit. c) Cod pr. penală admite plângerea formulată de petentul Padiu Bogdan şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare dispuse prin rechizitoriul nr. 245/P/2018 din data de 17.10.2022 emis de Direcţia Naţională Anticorupţie în ceea ce priveşte infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367, alin.1 Cod penal şi spălare de bani prev. de art. 29, alin.1, lit.b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35, alin.1 Cod penal din art. 16, alin.1, lit.b) Cod pr. penală în art. 16, alin.1, lit.a) Cod pr. penală. În temeiul art. 275, alin.2 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă.”

Ulterior, la data de 13.12.2023, Tribunalul Prahova a constatat neregularitatea Rechizitoriului nr 245/P/2018 în ceea ce privește „insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Padiu Bogdan au fost trimiși în judecată, inclusiv în ceea ce privește numărul actelor materiale, datele și locul comiterii presupuselor fapte; (...) insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicități la infracțiunile de trafic de influență în formă continuată imputate inculpatului Padiu Bogdan”.

Știrea inițială:

Citește și

Sebastian Ghiță nu mai candidează la europarlamentare. ”Nimic nu s-a schimbat în România”

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

De asemenea, și administratorul Asesoft International şi directorul Teamnet International au fost trimiși în judecată.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Sebastian Aurelian Ghiţă, deputat în Parlamentul României în perioada 2012-2016, iar anterior reprezentant al unor societăţi comerciale, pentru trafic de influenţă (cinci infracţiuni dintre care patru în formă continuată) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, a unei persoane fizice, la data faptelor administrator al unei societăţi comerciale controlate în mod direct de către primul inculpat, pentru complicitate la trafic de influenţă (trei infracţiuni dintre care două în formă continuată) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, şi a unei alte persoane fizice, la data faptelor director general al unei alte societăţi comerciale controlate în mod direct de către primul inculpat, pentru complicitate la trafic de influenţă (două infracţiuni, ambele în formă continuată), anunţă DNA, miercuri, într-un comunicat de presă.

În rechizitoriu se arată că instituţiile şi autorităţile publice au contractat, în perioada 2006-2015, programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene, de la mai multe societăţi comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea şi două societăţi iniţial deţinute, ulterior controlate de inculpatul Sebastian Ghiţă. În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influenţa şi controlul deţinut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredinţare şi chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autorităţile publice.

Potrivit DNA, de regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita lui Ghiţă, pretins de acesta. Acest preţ ar fi fost achitat prin intermediul societăţilor controlate de inculpat, pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi societăţile controlate de inculpat.

”Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian ar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăţi, contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate. Provenienţa banilor reprezentând “preţul” intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, în operaţiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice şi două firme controlate de inculpatul menţionat, prin intermediul celorlalţi doi şi al unor societăţi offshore”, scrie în comunicatul DNA.

Conform sursei citate, plăţile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate şi care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalţi doi coinculpaţi, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiţă.

Sumele plătite în conturile firmelor

Astfel, susţin procurorii DNA, potrivit modalităţii indicate de Ghiţă, în perioada 2010-septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de inculpat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:

- 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010

- 8.212.191 lei, în perioada martie 2011 – septembrie 2014

- 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013

- 2.233.592 lei, în perioada 2013 -2014

- 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014

”Presupusele intervenţii ar fi vizat implementarea/finanţarea/derularea în bune condiţii a unor proiecte din domeniul sănătăţii cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripţia electronica, Cardul Naţional de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea reţetelor de medicamente necompensate, precum şi în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor şi proceselor de muncă în administraţia publică), Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea de sisteme informatice la unele consilii judeţene, etc”, mai arată DNA.

În vederea luării măsurii confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile deţinute de Ghiţă.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii.

În februarie 2017, procurorii DNA Ploieşti au propus Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, dispărut şi dat în urmărire, în dosarul în care fostul deputat este acuzat de trafic de influenţă, spălare a banilor şi de constituire de grup infracţional organizat. În acest dosar, Ghiţă este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte ai căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenţia Naţională de Cadastru, Consiliile Judeţene Tulcea şi Braşov, dar şi Spitalul Judeţean Ploieşti.

Alături de Sebastian Ghiţă sunt inculpaţi în aceaşi cauză directorul general al SC Teamnet International SA, Bogdan Padiu, şi administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă.

Cei doi, care sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, au fost reţinuţi, în 2017, de către procurorii DNA.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5