Energie verde, rauri cenusii. Microhidrocentralele transforma apele din muntii nostri in Sahara, cu aviz de la Mediu

Intram astazi in culisele afacerilor din hidroenergie, cu o ancheta despre incredibilul dezastru cu toate actele in regula de pe raurile romanesti. Amenajarea de micro-hidrocentrale in Romania, culmea!, in numele energiei verzi, se dovedeste nu numai un program care a pornit si se desfasoara aberant, dar si cu rezultate care ne pot costa mult, pe noi toti.

Rares Nastase a fost pe apele muntilor si in birourile responsabililor, si a obtinut dovezi care arata cat de grava este situatia in zonele protejate si cat de mult ignora autoritatile acest domeniu. Comori naturale care, odata distruse, nu vor mai trai decat in povestile celor suficient de norocosi ca sa le fi vazut.

Microhidrocentralele inchid robinetul
Un firicel de apa se naste aproape de creasta versantului si isi croieste drum rapid pornind de la izvor. Debitul accelerat deseneaza albii impresionante printre roci si palcuri de arbori. Se grabeste inversunat spre poalele muntelui, luciul apei repezi desavarseste un peisaj pentru care ne invidiaza o lume intreaga. Doar ca la poale, apa …abia mai ajunge. Asa arata un rau dintr-o arie protejata, doar pentru ca niste baieti destepti au pus pe el baraje care produc curent electric, si sunt lasati sa stranga cat vor robinetul, dupa ce si-au luat toate avizele.

Citește și

Ziua in care resursele Terrei pentru 2016 s-au terminat. O specie de peste extrem de consumata nu va mai exista in 5 ani

O microhidrocentrala aici, un alt proiect pe doua vai mai incolo, alte 3 in judetul urmator si tot asa, Carpatii au fost acaparati de o invazie a distrugerilor, in numele obtinerii de energie verde. Sunt aprobate in jur de 450 de centrale de mica putere pe mai putin de 350 de rauri si paraie, iar impactul cumulativ al acestor proiecte este ignorat complet. Apele se transforma in paraie si prundisuri.

Cand e secata complet albia, nu moare doar raul ci un intreg ecosistem din jurul sau, pentru ca de reteaua de apa depind padurea si toate vietatile dintr-un areal protejat. Distrugerea sistematica a unui curs de apa este un atentat la siguranta noastra, a tuturor.

Rauri ucise cu aviz de la Mediu
Ne ucidem raurile cu apa cristalina si punem in pericol ecosisteme intregi. Fac asta mai toate barajele artificiale din muntii Romaniei, care, pe langa efectele devastatoare, ne-ar putea aduce si amenzi dure de la Uniunea Europeana. Natura a fost distrusa sub ochii institutiilor europene care au declansat procedura de infrigement si ne ameninta cu penalizari de milioane si zeci de milioane de euro, pentru ca autoritatile noastre au gestionat si gestioneaza prost, un domeniu care teoretic ar trebui sa aduca energie curata, nu rauri si parauri secate.

Reprezentantii Comisiei Europene au fost sesizati dupa ce au vazut ca buldoescavatoarele au intrat in raurile romanesti. “Romania, te iubesc!” a prezentat pe larg devastarile din Muntii Fagaras, in 2011.

Comisia Europeana a declansat procedura de infringement si poarta de atunci o corespondenta intensa cu statul roman si practic le arata autoritatilor noastre ca nu si-au facut treaba, pentru a proteja locuri neatinse de mii de ani. Legislatia s-a mai inasprit, insa doar pe hartie, iar proiectele demult avizate continua. Au trecut 5 ani in care autoritatile de mediu si din domeniul apelor demonstreaza ca gospodaresc haotic si aberant acest domeniu si pentru asta risca sa plateasca toti romanii.

Secus, raul de beton
Suntem pe raul Secus, in Judetul Mures. Intr-un Sit Natura 2000 din inima Muntilor Calimani-Gurghiu. In zona urca de zor betoniere incarcate, iar sus, aproape de izvor, se toarna temelia unui prag de captare. Se lucreaza intens de asta primavara, iar conductele au fost deja trase pe langa drumul forestier paralel cu raul. 5 kilometri mai jos este aproape gata centrala care va converti forta apei in energie electrica. Despre santierul din mijlocul naturii virgine, am vrut sa-l intrebam pe seful constructorilor.

Seful evita un dialog, dar muncitorii sunt optimisti ca vor termina pana in noiembrie toata lucrarea. I-am intrebat ce experienta au in astfel de santiere, intr-un sit natural, cu specii protejate de pesti, amfibieni, vidra, si pasari. Nu au, ba chiar e prima data cand lucreaza la o
Microhidrocentrala.

Patronul e de la Oradea si spune ca lucrarea are toate avizele si respecta toate legile in domeniu, iar santierul are interventii minim invazive in zona. "Este public, avizele sunt luate din 2011, mi-a luat 3 ani sa il autorizez, toate documentatiile…nu am absolut nimic de ascuns”.

Teoretic avea nevoie de un studiu de evaluare adecvata, care sa arate modul in care acest proiect afecteaza mediul,fiind vorba de un SIT Natura 2000. Studiul l-a facut o firma din Targu Mures, care a angajat un biolog. Asa cum reiese din cercetarea la fata locului, biologul a scris negru pe alb ca proiectul are un impact negativ semnificativ in ce priveste pastravul indigen si zglavoaca, pe zona unde unde va functiona microhidrocentrala, si a facut aceste precizari in mai multe randuri, in studiu. A mentionat de asemenea, ca la nici 850 de metri de cursul apei, pe un alt parau, s-a gasit vidra, care isi marcheaza teritorul si urca in cautarea pestilor. Prezenta mamiferului in zona apare si in descrierea sitului si in documentele Agentiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor, fiind specie protejata.

Un aviz pierdut
Patronul sustine ca avut nevoie de studiu de evaluare adecvata. Si totusi, un document il contrazice. L-am contactat pe specialistul ihtiolog care a facut cercetare pe raul Secus, omul care a facut mentiunile privind impactul negativ semnificativ in primul document de evaluare. "Ei au decis ca in etapa de incadrare a proiectului nu este nevoie, trebuie intrebati dansii de ce au decis asa. Noi am fost contractati, noi am facut aceasta evaluare”.

In fata documentului emis de Agentia pentru Protectia Mediului, omul sustine ca la mijloc e vorba probabil, de o eroare. "Asta este o chestie destul de tehnica, nu stiu, e inainte de obtinerea avizului de mediu. Nu stiu daca agentia sau custodele mi-a cerut studiul de evaluare adecvata... Nu stiu despre ce e vorba, probabil este o greseala de exprimare, de typing sau ceva!"

Am mers la seful APM Mures, Danut Stefanescu, sa-l intrebam despre posibilitatea unei greseli de expirmare, asa cum sustine patronul. I-am cerut sa ne explice in primul rand, ce este aceasta decizie de incadrare. “Tine loc de acordul de mediu”, spune el.

Sustine ca la luarea deciziei nu s-a mai cerut studiul de evaluare adecvata, cel care arata impactul asupra mediului, pentru ca aceasta evaluare ar fi ajuns la administratorul Parcului Natural, adica la Olocul Silvic Gheorgheni, din judetul Harghita. "Acest studiu nu are impact negativ semnificativ", mai spune Stefanescu

Dar cei de la Agentia de Mediu nu si-au asumat ca nu are impact, ci au preferat sa se pronunte custodele, de aceea nici nu au cerut o evaluare. Patronul a mers la Ocolul Gheorgheni si acesta i-a analizat studiul si i-a dat unda verde pentru proiect.

Seful Ocolului Gheorgheni nu a dorit sa acorde un interviu, dar spune amuzat ca ei nu aveau cum sa forteze Agentia de Mediu, care trebuia sa isi faca treaba si sa ceara orice document necesar.
"APM-ul vine si ia in considerare..pur consultativ!"

Responsabilii isi paseaza raspunderea si isi ignora atributiile. Si in tot ping pongul institutional dintre agentie si ocol, investitorul si-a vazut de treaba si construieste.

Piata studiilor de mediu
Fiind vorba de un santier cu impact intr-un sit protejat, putini directori de la mediu si-ar da semnatura pe o avizare de lucrari. Pe Decizia de incadrare de la Secus, adica pe acordul de mediu pentru santier, se poate vedea ca in locul directorului a semnat …o subalterna: sefa de la avizari. Am cerut sa vorbim cu inspectorul in cauza. “Nu o puteti intalni, este in pensie, de vreun an jumatate!", spune directorul

O angajata aflata in pragul pensiei a semnat in 2 locuri si apoi a plecat din institutie. L-am intrebat pe seful APM de ce a semnat si in locul directorului, in 2013, cand a fost emisa decizia. Spune ca era plecat in delegatie.

Intr-adevar e un dosar stufos, din care reiese ca pana la urma exista nu unul ci 2 studii de evaluare adecvata, desi Agentia a admis lucrarea printr-o decizie de incadrare care spune ca nu era nevoie de niciunul. Al doilea studiu a fost facut dupa 3 luni de la primul si a fost intocmit odata cu modificarea proiectului, care a inlocuit o scara de pesti cu un sistem de by-pass, un canal ceva mai accesibil.

Calin Dejeu este la randul sau biolog si unul dintre militantii ecologisti care se lupta de ani buni cu abuzurile de pe raurile de munte. "Pe piata aceasta a studiilor, colegii biologi trebuie sa faca asa cum le cer beneficiarii, daca scrii, scrii odata, nu te mai cheama nimeni…" spune el.

Cei de la APM au concluzionat ca nu e impact la vidra. Alti angajati de la Agentia de Mediu Mures vorbesc totusi despre vidra in zona raului Secus, in situl protejat. Spun ca o sa urce mai putin vidrele, fiindca se imputineaza si pestii.

“Daca dispare apa, dispar si pestii”
Ce ii poti imputa unui dezvoltator, caruia i se permite sa se descurce cum stie mai bine, daca autoritatile ii asigura, prin diverse tertipuri, accesul la zone protejate? Agentia de Mediu Mures a spus in primul rand ca nu are nevoie de studiu. El a facut totusi unul, cu care a mers insa la custode, nu la Agentie. Primul studiu nu i-ar fi fost aprobat. I s-a recomandat sa il refaca, si ca prin minune, trei luni mai tarziu, a adus un alt studiu, care contine mentiuni mult mai ponderate, in privinta impactului.

"Problema cea mare este ca se extrage o parte foarte mare din debit…daca dispare o mare parte din apa, asa dispar si speciile de pesti…", spune biologul Calin Dejeu. Patronul sustine ca in proiectul sau exista 12 afluenti care compenseaza 2 afluenti. Dar cine ar trebui sa verifice in viitor ca raul nu va seca dupa aparitia microhidrocentralei si va fi asa cum spune patronul?

Agentia de Mediu verifica dezastrul ecologic prin secare, insa pana acolo Directia Apele Romane, filiala Mures, e cea care trebuie sa vada ca investitorul asigura debitul din acte. Sefii de aici declara ca proiectul va beneficia de monitorizare video, si au stabilit ca centrala poate capta peste 60% din apa, dupa calcule stabilite de la centru, adica de la Bucuresti.

Amenda de 300.000 euro pe zi
Desi se plange de lipa resureselor, directorul de la Agentia mureseana pentru Protectia Mediului avea si are parghiile pentru a opri orice lucrare care afecteaza natura. Se putea prevala de un aviz privind STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI PENTRU PERIOADA 2007-2010, aviz aprobat la Ministerul Mediului inca din 2012. Strategie prevede la articolul 9, foarte clar ce interdictii suntin zonele propuse pentru protejarea speciilor de pesti, vidra si rac.

Legea nr. 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, precizeaza la articolul 28 ca:
" Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ.

Danut Stefanescu, directorul APM Mures: "Stati putin, eu inteleg ce scrieti acolo, dar am 50 % din judet Sit Natura 2000. Pai poate nu mai facem…dar nu are un impact negativ. Scrie ca daca se iau masurile alea, nu are impact semnificativ. In noul studiu, nu in acesta."

Ca se distruge un habitat cu pesti si vidre dintr-un sit e un risc, insa de la investitiile in microhidrocentrale se poate ajunge ca fiecare dintre noi, adica toti romanii, sa platim scump pentru modul in care sunt avizate astfel de proiecte. Comisia Europeana ameninta cu o sanctiune de 2 milioane de euro, urmata de cate 300 de mii de euro pentru fiecare zi in care nu se revine la situatia initiala, pe rauri. Riscam asadar sa pierdem sume fabuloase de la bugetul de stat, bani ce pot merge in sanatate, invatamant, din cauza unor astfel de directori si din pricina modului cum a fost gestionata la nivel national problema investitiilor pe ape. Dupa declansarea infringementului autoritatile noastre ar trebui sa sufle si in iaurt, si sa mentina neatinse acele zone protejate care au mai ramas neafectate. Seful APM da vina pe legislatie.

Orice dezvoltator pleaca de la o prezumtie de nevinovatie, atunci cand incepe o constructie. Conform avizarilor, poate folosi conducte mari, si pe ele poate prelua un debit mare, stabilit, atentie, inainte sa se faca evaluarile de impact. Dupa ce microhidrocentrala e gata si produce curent, nu-ti ramane decat sa speri ca raul si habitatele nu sunt distruse.

La proiectele deja finalizate se vad insa efecte dramatice. "Era o apa de, pana aici era, debitul acum zici ca e Sahara aici!”, spune un localnic. 

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui