ORA 15.10 Conferință de presă comună la Palatul Cotroceni - Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.
Cei doi șefi de stat semnează mai multe documente.
Sinteza declarațiilor - LIVE TEXT
Președintele Klaus Iohannis:
- Doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea de la Consiliul European din iunie.
- România este prima țară din regiune unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează.
- Am avut și astăzi discuții foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea parteneriatului strategic.
- Am exprimat sprijinul pentru ca proiectul cultural Româania - Franța 2018 să fie un succes care să contribuie la imaginea actuala modernă a celor două state.
- România rămâne una dintre țările europene cele mai atașate francofoniei.
- Am subliniat rolul comunității românești din Hexagon, un rol de liant între cele două societăți.
- Am abordat evident subiectul agendei europene.
- România este azi - dupa 10 ani de când suntem membri - un stat membru matur, care dorește să fie membru refondator al Uniunii Europene.
- Am arătat că Europa socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii. România va acorda susținere proiectului Europei apărării.
Președintele Emmanuel Macron:
- Mulțumesc pentru invitație, domnule președinte.
-Suntem la începutul unui an care va marca un moment pentru țara dvs. urmând să preluați președinția Consiliului European.
- Nu trebuie să uităm relațiile afective între țările noastre.
- Mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză din România, foarte importantă.
- Am vorbit de mai multe subiecte de interes comun. Pe termen scurt, această Europă care protejează o idee, să progresăm împreună în beneficiul Europei.
- Aţi vorbit, de asemenea, despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră, şi anume revizuirea directivei privind muncitorii detaşaţi. Si mă bucur să constat această voinţă de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului – să poată fi aprobat în timpul Preşedinţiei estone – pentru a putea clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social
- Revizuirea directivei privind detașarea muncitorilor nu implică să obligăm șoferii români să lucreze peste tot în Eropa, ci dimpotrivă. Trebuie să facem un nou acord, aceeași muncă să fie corect remunerată în aceeași țară.
- Transportatorii rutieri să-și poată desfășura activitatea peste tot în Europa.
- Să existe o Europă a apărării care să avanseze în mod concret. Echipele noastre și miniștii responsabili vor putea să lucreze împreună.
- Aveți tot dreptul să cereți integrarea în Spațiul Schengen. Trebuie să fiu onest, Europa spațiului Schengen nu funcționează bine, iar dorința noastră este ca în următoarele luni să accelerăm o reformă și să vă asociem la aceste lucruri.
- Suntem dornici să lucrăm împreună pentru zona euro. În săptămânile următoare se va prezenta o nouă foaie de parcurs.
- Așadar am decis să lucrăm împreună pe toate aceste proiecte.
Întrebări din partea presei
Klaus Iohannis, despre detașarea forței de muncă:
- Nu pot să spun că sunt nici pentru dar nici împotrivă. Dacă această directivă a produs astfel de divergențe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franța nu au dreptate sau că oamenii din România nu au dreptate, ci că directiva nu este suficient de clară.
- Este foarte important să se evite anumite simplificări și confuzii. Nimeni nu dorește să elimine competiția sau piața liberă. Dar ceea ce se dorește în Franța este să se evite un sistem care ar eluda taxele. Este nevoie de un control mult mai bun.
- Până la urmă, regulile europene au fost construite pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toți pe aceeași treaptă a nivelului de trai. Ori se știe că există agenții în Europa care exploatează acest aspect.
- Ceea ce ne dorim este o directivă pe detașare plus o directivă pe transport care scot din piață pe aceia care speculează negativ diferențele de dezvoltare care încă persistă.
Președintele Emmanuel Macron, despre aderarea României în Spațiul Schengen
- Nu pot să vorbesc despre predecesorul meu, dar răspunsul meu este da, în condițiile în care am vorbit mai devreme. Nu am niciun motiv să mă opun României în spațiul Schengen, însă singura mea reticență este că acesta funcționează prost.
Reticenţa care a existat privitoare la Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lasă pe migranţi să între. Pot să constat că România a contribuit într-un mod deosebit de eficace. Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în Schengen.
Acesta trebuie reformat în profunzime şi România să între în acest spaţiu întărit.