Două superputeri din UE resping planul de ajutor militar stabilit de Bruxelles pentru Ucraina: „Vom vedea”

62528610

Italia și Spania au anunțat, la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, că nu susțin propunerea de alocare a 40 de miliarde de euro pentru ajutor militar Ucrainei.

Italia şi Spania au precizat luni, la reuniunea miniştrilor europeni de Externe desfăşurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susţină o propunere a şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas (foto, centru), de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an, relatează Reuters.

Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcţie de "ponderea economică" pe care o au în interiorul blocului comunitar.

Oficialii UE argumentează că este vital ca Ucraina să fie susţinută în continuare pe câmpul de luptă, în contextul incertitudinii privind viitorul sprijinului oferit de SUA sub administraţia lui Donald Trump, care a pus capăt izolării diplomatice a Rusiei şi presează ambele părţi să negocieze. Preşedintele american Donald Trump va avea marţi o discuţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin asupra războiului din Ucraina.

După reuniunea de luni a miniştrilor europeni de Externe, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un "sprijin politic larg", iar discuţiile intră acum în detalii, potrivit Agerpres.

Potrivit diplomaţilor, această propunere are un sprijin puternic din partea ţărilor din nordul şi estul Europei, în schimb unele ţări din sud sunt mai reticente.

Estonia, Danemarca şi Lituania sunt lideri în UE la capitolul ajutorului acordat Ucrainei raportat la PIB-ul lor, fiecare cu mai mult de 2% din PIB-ul lor naţional în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Cele care au contribuit cel mai puţin în funcţie de acest criteriu sunt Italia, Slovenia, Spania, Portugalia, Grecia şi Cipru, cu mai puţin de 0,5% din PIB, fără a lua în calcul Ungaria, ţară cu majoritatea fondurilor europene blocate de Bruxelles şi singura care s-a opus clar oricărui ajutor militar pentru Ucraina în perioada scursă de la lansarea invaziei ruse.

Vorbind înainte de reuniunea desfăşurată luni, miniştrii de Externe italian şi spaniol au spus că este prea devreme pentru a exprima o poziţie definitivă cu privire la propunerea avansată de şefa diplomaţiei europene. De asemenea, Franţa a pus mai multe întrebări legate de acest plan, mai afirmă sursele diplomatice.

Ministrul italian de Externe Antonio Tajani a declarat că propunerea va trebui discutată în profunzime şi ţinând cont de evoluţiilor viitoare. "Aşteptăm discuţia telefonică Trump-Putin pentru a vedea dacă vor fi paşi înainte pentru a ajunge la o încetare a focului", a spus Tajani, adăugând că şi Italia trebuie să găsească bani pentru a-şi spori propriile cheltuieli de apărare.

La rândul său, ministrul spaniol de Externe Jose Manuel Albares a declarat: "Vom vedea cum decurge dezbaterea, dar în acest moment nu există nicio decizie în acest sens". El a menţionat de asemenea că Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în acest an.

Din rândul ţărilor est-europene, Slovacia a semnalat că nu va obstrucţiona acest plan, dar va refuza să contribuie, în timp ce Ungaria a exclus la rândul ei orice implicare. Aceste două ţări oricum nu oferă ajutor militar Ucrainei, dar oficialii europeni afirmă că ele nici nu ar trebui să poată bloca propunerea, întrucât contribuţiile vor fi voluntare.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Motivul pentru care Donald Trump îl „urăște” pe Volodimir Zelenski: „Este clar că nu există chimie”

Discuţia dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump din Biroul Oval i-a demonstrat preşedintelui ucrainean importanţa relaţiei sale personale cu omologul său american, dacă speră să găsească o soluţie acceptabilă la invazia rusă.

Statul din Europa în care locuitorii se plâng că au acces tot mai greu la cash. Băncile reduc din ATM-uri

Aprovizionarea cu numerar a Germaniei rămâne sigură, în pofida eliminării a sute de ATM-uri şi închiderii de sucursale bancare, dar viitorul pare mai puţin sigur, se arată în raportul lunar publicat luni de Banca Centrală a Germaniei, transmite DPA.

Decizie la nivel înalt în NATO luată în privința trimiterii trupelor de menţinere a păcii în Ucraina: „Va fi o forță”

Un „număr semnificativ” de ţări sunt dispuse să furnizeze trupe de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, a declarat luni un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.