Ce a făcut Ion Iliescu când era anchetat în Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei. „Înseamnă că ai ceva de ascuns”
Două dosare penale l-au marcat pe Ion Iliescu după 1989: Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei din iunie 1990. Judecătorii și procurorii militari vor trebui acum fie să înceteze procesele, fie să dispună clasarea anchetelor în cazul fostului președinte.
La 35 de ani de la evenimentele sângeroase, statul român se dovedește incapabil să lămurească în justiție ce s-a întâmplat în acei ani.
Potrivit avocatului său, Ion Iliescu avea propriile frământări, deși a refuzat întotdeauna să dea declarații în fața procurorilor. La rândul său, unul dintre anchetatori consideră că Iliescu a venit cu explicații doar în cărțile pe care le-a scris.
Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu: „Nu pot să spun că Iliescu se simțea vinovat sau nu se simțea vinovat. Iliescu, în interiorul lui, ca orice om, probabil că avea frământări.”
De 35 de ani, Ion Iliescu a rămas protagonistul celor două dosare penale în care a fost inculpat. Dosarele au fost trimise în judecată în repetate rânduri, dar de fiecare dată judecătorii instanței supreme au cerut reluarea cercetărilor pentru vicii de procedură. Acuzat de infracțiuni contra umanității, Iliescu nu a dat niciodată vreo declarație la Parchetul Militar.
Gen (r) Dan Voinea, fost procuror militar: „A refuzat orice dialog. Nu cu mine. Cu justiția în general, dar i-a permis și procedura, pentru că există o prevedere în Codul de Procedură Penală că nu poate fi declarație și trebuie să i se aducă la cunoștință lucrul ăsta, adică să nu se autoincrimineze”.
Reporter: Cum decurgeau întâlnirile?
Gen (r) Dan Voinea, fost procuror militar: „Era arogant. M-a sfătuit să citesc cărțile pe care le-a scris. Dacă era nevinovat și lucrurile erau foarte clare, se punea la dispoziția justiției. Dar în momentul în care refuzi să ai un dialog cu cel care te anchetează, înseamnă că ai ceva de ascuns.”
Avocatul care i-a stat alături în ultimii zece ani spune că Ion Iliescu era oricum prea bolnav pentru a face față procedurilor unui proces penal.
Reporter: Era conștient de ce se întâmplă la vremea respectivă? De anchete, de inculpare, de trimitere în judecată?
Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu: „Era, dar era mult mai absent decât în momentele anterioare în care îl văzusem. Era oarecum absent. Deci era oricum mult prea târzie reacția sistemului judiciar cu această fază a trimiterii în judecată, pentru că Ion Iliescu era deja în vârstă, suferind.”
-
Dosarul Revoluției din decembrie 1989: Ion Iliescu este acuzat că, după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, a preluat puterea și, la adăpostul Consiliului Frontului Salvării Naționale, a organizat măsuri militare diversioniste, generând o psihoză a "teroriștilor". Procurorii militari susțin că deciziile lui Iliescu și ale apropiaților săi au dus la moartea a peste 850 de persoane și rănirea a aproape 2.400 între 22 și 30 decembrie.
-
Dosarul Mineriadei din iunie 1990: Fostul președinte este acuzat că ar fi plănuit, alături de cei cu care a preluat puterea, un atac împotriva protestatarilor din Piața Universității, eveniment soldat cu patru morți, peste 1.300 de persoane vătămate fizic sau psihic și privarea ilegală de libertate a 1.200 de victime.
Ion Iliescu își păstrează deocamdată statutul de inculpat în ambele dosare. Judecătorii și procurorii militari vor trebui să dispună însă, inevitabil, încetarea procesului ori clasarea anchetei, după moartea fostului președinte. Ceilalți inculpați din ambele dosare vor trebui să dea socoteală în continuare pentru acuzațiile de infracțiuni contra umanității.
Etichete: Dan Voinea, dosarul revolutiei, ion iliescu, mineriada,
