Cinci mituri despre pâine. Este mai sănătoasă sau nu cea făcută în casă
Mulți oameni întâmpină dificultăți atunci când vor să renunțe sau să scadă cantitatea la pâine consumată. Alții adoră pâine și nu au de gând să renunțe la ea. Dar toți ar trebui să cunoaștem cât mai multe detalii despre acest aliment.
Așa că dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, vorbește despre câteva dintre cele mai cunoscute mituri despre pâine.
“Pâinea conține gluten care este dăunător sănătății. ADEVĂRAT și FALS”
Specialistul scrie, pe pagina sa de Facebook, că “glutenul este principala proteină din pâine. Iar proteinele nu pot fi decât sănătoase. În unele țări sărace, unde nu există carne pește și ouă din belșug, proteinele din cereale sunt singura soluție împotriva malnutriției. Glutenul este ingredientul care permite fabricarea pâinii, la contactul cu apa el devine elastic și aluatul poate fi frământat. În ce condiții glutenul devine un dușman pentru sănătate? La persoanele care suferă de boala celiacă, care nu au capacitatea de a digera gluten”.
Aceste persoane trebuie să evite cerealele toată viața. Medicul mai spune că există și o intolerantă la gluten care se manifestă prin balonare și inflamație intestinală. În acest caz, este vorba despre un dezechilibru temporar, o sensibilitate trecătoare.
“Proteinele din cereale se digeră incomplet și mai greu decât proteinele de origine animală. Pentru ca pâinea să fie ușor de digerat, este esențial să fie respectați timpii de dospit, bacteriile din drojdie și Maia realizează o predigestie a glutenului”, a menționat ea.
“Pâinea nu are valoare nutrițională. FALS”
Doctorul notează că deși au apărut abia acum 10.000 de ani în alimentația umană, cerealele reprezintă principala sursă de hrană la nivel mondial.
“Fără grâu, porumb și orez populația globului nu ar putea supraviețui. Chiar și religia recunoaște, putem trăi doar cu apă și pâine. Pâinea este atât de importantă pentru echilibru alimentar, încât e considerată un aliment de bază. Ce nutrienți găsim în pâine? În primul rând carbohidrați cu absorbție lentă. Pâinea conține 50% amidon, este principala sursă de glucoză pentru organism, carburantul esențial cu care funcționează orice celulă vie. In pâine avem și proteine de origine vegetală în proporție de 10-15%, glutenul fiind majoritar. Pâinea nu are grăsimi, însă conține vitamine din grupul B și minerale (fier calciu magneziu). Dacă pâinea este integrală, este și sursă de fibre (2-6%)”, a scris medicul nutriționist.
“Toată pâinea conține aditivi și amelioratori. FALS”
Mihaela Bilic a mai scris că exigențele consumatorilor obligă industria panificației să facă produse din ce în ce mai performante. Mai exact, spune ea, noi, consumatorii, vrem pâine pufoasă și gustoasă, care să rămână proaspătă multe zile, să nu mucegăiască, dacă e posibil să fie și ieftină sau frământată manual și chiar proaspăt scoasă din cuptor. “Ori asta nu e întotdeauna posibil”, a concluzionat ea.
“Pentru o pâine cu adevărat bună este nevoie de timp (frământat și dospit) și de ingrediente de calitate (făină, drojdie/Maia). Când unul din acești factori nu sunt la superlativ, există aditivi care pot compensa lipsurile: făina e ameliorată, aluatul crește într-o oră în loc de o zi, iar gustul și culoarea se obțin artificial. Deci nu toată pâinea are aditivi, ci doar pâinea ieftină și de proastă calitate. Citiți etichetele și faceți diferența, cumpărați doar de la producătorii în care aveți încredere, care respectă rețetele și timpii de fabricație. Căutați pâinea cu etichetă curată, când avem ingrediente de calitate și o rețetă tradițională nu e nevoie de aditivi”, a recomandat specialistul.
“Pâinea făcut acasă este mai sănătoasă. ADEVĂRAT și FALS”
Medicul spune că o pâine făcută în casă este mai sănătoasă dacă făina provine de la o moară de încredere, avem cultură de Maia, lăsăm aluatul la dospit 48 de ore și o coacem pe vatră.
“Dacă ‘pâine făcută în casă’ înseamnă un Premix de făinuri din supermarket și un aparat electrocasnic de făcut pâine în două ore cu tot cu frământat, atunci nu e nimic ‘mai sănătos’ în asta! Pâinea necesită timp și pricepere, există specialiști din industria panificației capabili să facă pâine mai bună decât noi. Un brutar adevărat se scoală de la patru dimineața dacă vrea ca pâinea să fie gata la deschiderea magazinului! Nimic nu se compară cu mirosul de pâine proaspăt scoasă din cuptor, așa că putem face asta acasă, când avem timp și chef. Însă cu siguranță puteți găsi și în magazine pâine de calitate. Și chiar dacă este feliată și pusă în pungă, tot sănătoasă rămâne”, a precizat Bilic.
“Pâinea integrală este mai bună pentru copii. FALS”
Nutriționistul a explicat ce are diferit în componență pâinea neagră. Și anume, o făină mai puțin rafinată, care conține nu doar miezul bobului de grâu, ci și o parte din înveliș, adică tărâțe.
“Miezul bobului înseamnă proteine (gluten) și amidon (glucide lente), iar tărâțele înseamnă fibre, minerale și vitamine. Din păcate, mineralele și vitaminele din cereale nu pot fi utilizate decât în procent de 10%. Aportul de fibre/tărâțe nu schimbă cu nimic conținutul caloric. Fibrele au zero calorii și nu hrănesc organismul, ci au rol mecanic, ajută la digestie prin accelerarea tranzitului intestinal. Ori tocmai aceste tranzit accelerat este contraindicat în cazul copiilor, nutrienții din mâncare nu mai au timp să se absoarbă și pot apărea carențe de vitamine și minerale. Fibrele insolubile din cereale au o acțiune agresivă și irită mucoasa intestinală, mult mai sensibilă la copii. Consumul de pâine integrală crește riscul de intoleranțe și alergii alimentare, deci copiii trebuie să mănânce pâine albă!”, a conchis Mihaela Bilic.
