Bătrânii singuri din satele României riscă să rămână fără ajutoarele primite de la ONG-uri
Bătrânii singuri uitați prin satele României riscă să piardă ajutorul pe care îl primeau de la organizațiile non profit.
Pe perioada pandemiei, sponsorizările au fost aproape inexistente, așa că aceste servicii, vitale pentru vârstnici, vor dispărea fără finanțare. De ani de zile, cei aflați în fruntea Ministerului Muncii promit o strategie pentru îngrjirea persoanelor în vârstă, însă până acum nu au făcut nimic concret.
- Domnul Carp, bună ziua! Ce mai faceţi?
- Cu bătrâneţea .
- Am noroc cu fata asta că vine şi mă îngrijeşte
- Aurica, nu?
- Mai spală o cămaşă.
Aurica este cea care vine săptămânal să-l viziteze pe nea Costică. E angajată Fundaţiei de Sprijin Comunitar din Bacău, unul dintre puţinele ONG-uri din ţara care oferă îngrijire la domiciliu bătrânilor singuri.
În casa Mariei Rusu nu intra nimeni cu zilele. E singură şi neputincioasă la cei 84 de ani pe care i-a împlinit anul acesta.
Maria Rusu: "Nu mai pot, că omul l-am îngropat acu. Io-s singură ce să mai fac? Să le fac pe toate. Nu vine nimeni nici să mă vadă măcar. Am noroc de Mihaela, că uite, vine fata asta, mai vine "mamaia, ai nevoie de ceva?". Mai ia şi de pâine, mai ia şi de udătura când nu am. Când am, mai face repede la aragaz."
Salariul Mihaelei e plătit din sponsorizările pe care le primeşte Fundaţia de Sprijin Comunitar. În judeţul Bacău, 900 de vârstnici primesc săptămânal vizita celor 68 de persoane plătite de fundaţie. Cum donaţii nu prea mai sunt, proiectul este în pericol să se oprească.
Ionuț Chiriță, reprezentantul FSC Bacău: "Se anunţă vremuri grele. Mediul de afaceri e deja afectat de criză de coronavirus şi în acest fel sponsorizările au scăzut şi probabil vor scădea şi mai mult."
În ţara noastră trăiesc aproape cinci milioane de vârstnici. Un sfert dintre ei au fost singuri în perioada de urgenţă, potrivit unui studiu făcut de IRES. În perioada pandemiei, mai mult de jumătate dintre ei s-au temut să nu se infecteze cu virusul Sars-CoV-2, iar 20% au simţit că au fost părăsiţi de toată lumea. De ani de zile, miniştrii Muncii promit strategii şi fonduri pentru îngrijirea lor în propriile case, însă nimic nu s-a întâmplat până acum, iar toată lipsa aceasta de reacţie şi grijă ne arata cât de săracă e de fapt România.