Aproximativ 300 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia. Ajutorul de stat a fost deja aprobat de Guvern

Oficialul apreciază că România îşi asumă cu responsabilitate tranziţia energetică, dar o face „realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor”.

„Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect iniţiat de Ministerul Energiei. Aceste fonduri vor acoperi parţial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie aşteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul Energiei.

Sebastian Burduja apreciază că „este un nou semnal că România îşi asumă cu responsabilitate tranziţia energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor”.

„Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic naţional. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ţine în funcţiune economia şi lumina aprinsă în spitalele, şcolile şi casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieţei energetice europene”, afirmă ministrul Energiei.

Acesta reiterează ideea pe care a transmis-o la Bruxelles:

„Închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacităţi noi de producţie de energie în bandă care să fi fost puse în funcţiune. Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitaţie, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuţie s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilităţi reale, pe care România nu şi le permite”.

„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Tranziţia către energie curată trebuie să fie sustenabilă şi corectă. România şi-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% faţă de 1990. Ne păstrăm ţinta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic naţional. Până atunci, vom avea suficiente capacităţi alternative, mai ieftine şi mai curate, pe gaz, dar şi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, pe care am reuşit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani”, a mai transmis ministrul energiei.

Potrivit acestuia, „este important să sprijinim tranziţia CEO şi să o facem ţinând cont de nevoile pe care România le are acum şi cu respect pentru oamenii care ţin această companie în viaţă — mineri, energeticieni, comunităţi întregi care muncesc cu demnitate şi profesionalism”.

Burduja anunţă că România va continua să investească în capacităţi noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear.

„Îmi exprim în continuare speranţa că nu vom fi forţaţi să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia naţională”, afirmă ministrul.

Articol recomandat de sport.ro

Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului