Europa injecteaza inca 8 miliarde de euro in perfuzia Greciei
Atena va primi o transa vitala de 8 miliarde de euro, necesara supravietuirii, FMI isi va spori resursele banesti pentru a da imprumuturi, iar Fondul de Stabilitate va fi consolidat.
Acestea sunt doar cateva dintre temele spinoase discutate de ministrii de Finante din Zona Euro, reuniti marti seara la Bruxelles. Acestia se gandesc si la posibilitatea ca Banca Centrala Europeana sa acorde si ea imprumuturi tarilor aflate in dificultate, constienti ca Zona Euro nu are bani sa se salveze de criza datoriilor, care se adanceste de la o zi la alta.
Ministrii de Finante ai Zonei Euro au anuntat ca vor "creste resursele FMI pentru imprumuturi bilaterale", asa incat Europa sa poata face fata crizei datoriilor. Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrup, a adaugat ca si Fondul European de Stabilitate va fi consolidat, insa suma injectata nu va ajunge la 1.000 de miliarde de euro, asa cum promiteau liderii Zonei Euro in urma cu cateva saptamani.
Si asta din cauza situatiei tot mai ingrijoratoare de pe piete. Daca la inceput tarile in pericol erau Spania si Italia, acum situatia nu e chiar roz nici in Franta.
Desi Juncker s-a grabit sa declare ca suma va ramane una substantiala, desi imposibil de prevazut, aceeasi incertitudine domneste si cand vine vorba de modalitatile in care Zona Euro va reusi sa adune acesti bani.
O posibilitate ar fi un sistem de asigurare partiala cu 20 sau 30% a unor imprumuturi din partea unor investitori in tarile fragile, insa ramane de vazut daca aceiasi investitori vor accepta sa imprumute bani unor tari carora li se scrie deja necrologul financiar. In plus, nimeni nu poate sti daca suma va fi suficienta pentru a le face cu ochiul bancilor si companiilor de asigurare, care trebuie sa intre si ele in joc.
Constient de asta, presedintele Eurogrup a spus ca "e imposibil sa avansam o suma daca vrem sa ramanem seriosi."
Grecia, tinuta deasupra falimentului cu inca o transa de bani
Ministrii de finante din Zona Euro au aprobat si un imprumut vital pentru Grecia, care risca sa intre in faliment pana la Craciun daca nu primea transa promisa de 8 miliarde de euro.
Plata, suspendata dupa demisia guvernului Papandreou, era conditionata de promisiuni scrise de la cele trei principale partide politice elene, somate sa aplice reformele promise la finalul lui octombrie. Acordul nu inseamna insa ca Atena va primi intreaga suma de bani. Grecii vor benefia doar de 5,8 miliarde de euro, restul de pana la 8 urmand sa vina abia dupa aprobarea FMI.
Cu atat de multe incertitudini, nu-i de mirare ca restul lumii se tot intreaba cine e de fapt in aceste zile la carma Uniunii Europene. De la inceputul acestui an, au cazut sau au fost fortate sa se retraga nu mai putin de 7 guverne, fie din cauza crizei datoriilor, fie a masurilor de austeritate. Cu toate acestea, liderii UE continua sa se invarta in acest cerc vicios si arunca vina de la unul la celalalt.
Insa nu doar guvernantii par sa fie de vina. Multi arata inspre agentiile de rating, care nu se bucura nici ele de prea multa simpatie.
