Reinventând Roșia Montană. Tică Darie, antreprenorul care a lăsat Danemarca pentru un business local în inima Apusenilor
Mulți fug de locurile cu probleme, dar nu și Tică Darie. A renunțat la studii în Danemarca pentru a porni o întreprindere socială în Apuseni, la Roșia Montană.
Nu încearcă calea ușoară, ci pe aceea care dă rezultate. A adunat în jurul lui o comunitate și luptă pentru valorile, dar și bunăstarea celor pe care îi are aproape.
Controversele proiectului minier de la Roșia Montană au atras notorietatea locului - disputele pro sau contra au pus în mișcare multe energii, nu întotdeauna benefice pentru zonă. Acolo au ajuns și oameni din alte părți care au prins rădăcini.
Tică Darie: „Sunt venit la Roșia Montană. După 10 ani mi se mai aduce aminte „Vezi că tu ești vinitură"”.
Tică Darie este de loc din Suceava, dar s-a stabilit în munții Apuseni și a vrut să arate că sunt și alte resurse care pot fi exploatate fără procese tehnologice complicate care ar putea afecta mediul.
Tică Darie: „M-am și ambiționat cumva să încerc să arăt că nu e o singură soluție. Pot fi „N” soluții pentru Roșia Montană”.
A venit în zonă când avea 14 ani ca cercetaș
S-a îndrăgostit iremediabil de zona care i-a rămas în minte chiar și când a ajuns student în Danemarca, la Copenhaga. A studiat acolo design multimedia și, atunci când au început protestele împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, a hotărât să facă un turneu pe bicicletă prin Europa pentru a atrage atenția asupra României.
Tică Darie: „În 2012 când am revenit am avut o întâmpinare super emoționantă din partea localnicilor, turiștilor, voluntarilor. „Mă Tică, dar tu din Suceava, student la Copenhaga, ce treabă aveai tu cu localnicii din Roșia Montană?” Exact, ce treabă aveam? Când ești student în afara țării ești conectat cu România, să zicem, și cumva se mai activează butoanele astea de patriotism. Vrei să faci ceva pentru acasă, pentru România. Nu eram de acord cu ce se propunea la Roșia Montană. Eram, la vremea respectivă, ecologist. Făceam parte din mișcarea Cercetașii României. Am făcut o grămadă de tabere în natură. Pentru mine era important cumva partea asta de natură în Roșia Montană. Să se păstreze. Nu eram de acord cu ce se propunea, din ce citisem la vremea respectivă pe internet și aflasem despre Roșia Montană”.
În 2013 a hotărât să rămână o perioadă în Roșia Montană să înființeze un centru local pentru cercetași.
Tică Darie: „O să stau vreo șase luni de zile , încerc să fac ceva, să înființez un centru local de cercetași. Eu fiind cercetaș în Suceava vreo șapte ani, cumva ce mi-au oferit acolo adulții, liderii, am crezut că pot să ofer și eu mai departe copiilor, tinerilor de aici. Pur și simplu așa a fost mutarea. Aveam de fapt să aleg să mă întorc în Copenhaga, să continui noul program de studii. Am ales să vin la Roșia Montană. Mi-am lăsat lucrurile în Danemarca”.
În iarna lui 2013 a primit cadou o pereche de șosete de lână împletite de o femeie din sat și i-a venit ideea să le valorifice pe internet.
Tică Darie: „În ziua următoare au fost în total 100 de perechi de șosete venite pe comenzi”.
Așa a apărut „Made în Roșia Montană”, un brand de îmbrăcăminte manufacturată local.
Tică Darie: „Am ajuns în două săptămâni să lucrăm cu 20 de doamne. Ele tricotează șosetele de acasă. Cred că ne-a luat trei luni să livrăm în total 300 de perechi. La 300 ne-am zis, tocmai, că făceam o ilegalitate. N-aveam firmă”.
Tot mai multe femei din zonă au început să colaboreze cu Tică care, dintr-un activist s-a trezit peste noapte antreprenor.
Femeie: „Este un băiat care vrea să revoluționeze lucrul ăsta manual, tricotatul. Am zis că „da, mă apuc””.
„Vinitură”, cum îi spun localnicii, a reușit să convingă tot mai multe doamne care să tricoteze ciorapi, căciuli sau cardigane.
Femeie: „Așa avea un stil de a vorbi...Îți dădea încredere!”,
Femeie: „O fost greu. O fost greu la început. Au avut probleme. Nu toată lumea l-a înțeles”.
Întreprinderea socială pe care Tică a demarat-o în zonă a început să se dezvolte.
Femeie: „Căciuli, gulere, șosete, de toate felurile. Păi, dar nu pot să vă spun că am lucrat, cred că într-un sezon, am lucrat cu sutele de produse. Cu sutele de bucăți de produse am lucrat într-un sezon”.
De la tricotaje a trecut la un mic atelier de croitorie
Tică Darie: „Pandemia a fost, pentru noi, un super business. N-am vândut măști. Am avut o grămadă de comenzi de fulare, căciuli de la companii care au ales să facă cadouri pentru angajați. Un cadou făcut în România, din material natural și atunci noi am fost printre puținii, poate, din țară, care am reușit într-un timp scurt să furnizăm cantități mari, iar avantajul nostru a fost că aveam o echipă super mare de doamne care lucrau oricum de acasă și făceam numai delivery de lână, de materie primă. Au fost vreo 60 de doamne cu care am lucrat în luna noiembrie și decembrie, în urmă cu doi ani. Am dat atunci cam 5.000 de unități - fulare - doar pentru un client. Tot firmă de IT. Cu banii de acolo, din comanda respectivă, am făcut atelierul de croitorie. Am zis „hai să reinvestim profitul și să facem haine de corp din lână merinos. Noi suntem axați doar pe haine din lână merinos, bluze de corp, tricouri, gulere, căciuli, colanți și tot vrem să diversificăm gama. Am rămas pe materialul din lână merinos. Un material natural, respiră, nu prinde miros. Poți să-l porți cu un tricou, de exemplu, șapte zile consecutiv. Îl lași doar seara la aerisit și nu prinde miros și te simți confortabil”.
Producția o vinde în mare măsură online. A făcut și un mic studio foto unde să pregătească partea de marketing. Acum lucrează pentru comenzile de sărbători.
Femeie: „El a venit cu mai multe idei și le-a pus în practică, ceea ce la noi în zonă nu prea au fost cazuri, să puna cineva în practică și să ajute doamnele. El a ajutat. Acum au început să-l accepte. Înainte erau suspicioși. Noi, în general, suntem suspicioși. Ne uităm un pic”.
Pe lângă site-ul care vinde 30% din producția de îmbrăcăminte în străinătate, „Made în Roșia Montană” s-a extins și la târguri. Anul acesta chiar au deschis un prim magazin în Cluj.
Tică Darie: „Suntem super dați peste cap. Avem, cum ziceam, 2.000 de bluze, 2.000 de gulere care ajung în Cluj, apoi mai avem un client în București - 1.000 de gulere. Deci luna asta în atelier o să producem cel puțin 5.000 de unități. Pe lângă cele 5.000 sunt produsele pe care le facem pentru noi”.
Adică pentru magazinul online sau magazinul fizic din Cluj.
Femeie: „Nu pentru afacere. Sunt sigură că nu pentru bani a făcut ce-a făcut aici și nu pentru bani face. Asigură de lucru la multe femei din zonă”.
Sorin Jurcă, fost miner, activist de mediu: „Aa făcut niște lucruri pe care numai cred că el le-ar fi putut face. Să fii un copil așa de capul tău într-o localitate singur, fără buletin, fără casă, fără prieteni, să spui că te instalezi aici și tu vrei să faci o treabă minunată. Trebuie să ai și o doză de nebunie”.
Tică Darie: „Eu zic cumva că m-am înrădăcinat. Dacă încep o treabă, vreau să văd și finalitatea, vreau să văd și roadele”.
Larisa a venit în Roșia Montană pentru câteva zile.
Larisa: „Voiam să mă mut din Oradea, voiam să mă mut la București și am zis „hai că vin la munte în Roșia să stau acolo”. Doar eu cu mintea mea înainte să mă mut în Capitală și să încep o viață nouă. După o lună eram mutată cu toate cele aici. Noi îi zicem „roșia spontană” - așa a fost la noi”.
A hotărât să vină alături de Tică și să-și întemeieze o familie în munți. Prin Mira și Laur și-au înfipt rădăcinile în Roșia Montană.
Larisa: „Ei clar nu mai sunt vinituri. Vinitură e cel care nu s-a născut aici în ultimii 50 de ani. Înseamnă că copiii noștri sunt localnici. E simplu”.
Tică s-a implicat și în politica locală, fără mare succes
În 2016 vi l-am prezentat pe tânărul candidat independent care visa să schimbe mai mult în Roșia Montană, din scaunul de primar.
N-a fost să fie, dar nu a dezarmat. Când a fost nevoie de un autobuz, a strâns fonduri și a închiriat unul pe ruta Roșia Montană-Câmpeni. Când au fost inundații în zonă, în 2021, a fost primul care a sărit să ajute.
Femeie: „Dezastru a fost la noi. Tică a venit și ne-a adus apă și alimente. Fiind totul inundat, nici apă potabilă și nici mâncare”.
Următorul proiect pe care l-a început este un bistro în mijlocul satului. Vrea să facă un loc unde să poată aduna turiștii, dar și localnicii. Proiectul este mai amplu.
Împreună cu voluntarii a recondiționat casa pe care a luat-o din banii de croitorie. Vrea să facă și un spațiu dedicat cercetașilor care vor veni în tabere în Roșia Montană.
Tică Darie face parte dintr-o generație de oameni curajoși
A dat Danemarca pe Apuseni, traiul confortabil pe provocările unui antreprenor. A venit singur, dar a construit un brand și a adunat în jurul lui o comunitate.
Femeie: „Dacă ar fi mulți, s-ar schimba. Dacă ar fi mulți ca el, să încurajeze, să oamenii de la sate, de la țară, să aibă cât de cât, un pic de încredere”.
Femeie: „În România ar fi nevoie de oameni care să aibă încredere că se poate. Să aibă încredere să încerce, să facă, și să treacă și prin greu”.
Tică și-a întemeiat o familie și s-a transformat dintr-o „vinitură” în cel care arată că se poate și în Roșia Montană.
