Fermierul care seamănă, prin tehnologie, speranță în agricultura locală: Doar prin seriozitate și încredere poți construi

×
Codul embed a fost copiat

Din fața calculatorului, cu un singur clic și cu ajutorul sateliților, fermierul Alexandru Haită coordonează echipamente de milioane de euro aflate în câmp.

În Călinești, Teleorman, agricultura a ajuns la alt nivel. Un satelit scanează zilnic suprafețele și fermierul știe în orice moment cum sunt culturile din câmp.

Totul se întâmplă cu ajutorul unei platforme care calculează la virgulă tot ce se întâmplă pe teren.

Citește și
fermeri
Efectele secetei. Mii de fermieri se tem că vor rămâne fără despăgubirile promise de guvern

- Și unde ai găsit-o?

- Pe Google. Trebuie doar să cauți. Să te interesezi”.

Alexandru vorbește rar. Emană calm și siguranță. Are și motive. E unul dintre cei mai mari fermieri din sudul țării și, în ultimii ani, cu ajutorul tehnologiei, a reușit să recupereze sute de mii de euro, bani pe care îi pierdea dacă făcea agricultură într-un mod tradițional. A pariat însă pe tehnologie și a câștigat.

Alexandru Haită, fermier: ”Am reușit să cresc productivitatea cu 30-33 la sută pe fermă, de când am implementat sistemul. Tot ce înseamnă agricultură digitală, plus consumuri mai mici”.

”Partea teoretică e aceeași de prin anii '70. Nu s-a schimbat nimic”

Are 35 de ani și face agricultură de la vârsta de 19 ani. A preluat ferma de la părinți și a crescut de la 100 de hectare la 1.100, pământ luat în arendă de la oamenii locului.

Vălica Haită, mama: ”S-a dus să se înscrie la facultate la informatică și a venit la agronomie”.

Alexandru Haită, fermier: ”M-am înscris la facultate la agricultură. La București. Am stat aproape un an în facultate și am avut un mentor acolo care mi-a zis du-te băiete la fermă și m-am transferat la Management inginerie în agricultură și am făcut la ID, la distanță. Și mă duceam la examen și restul în fermă. Și m-a ajutat foarte mult. Pentru că partea teoretică e aceeași de prin anii '70. Nu s-a schimbat nimic”.

Cu softurile instalate pe calculator și pe utilaje realizează care este randamentul fiecărui metru patrat de pământ. Analizează, compară, caută soluții.

Urmele pe care el se deplasează sunt urmele setate de 2 ani de zile. Încercăm ca acele urme să rămână fixe... marja de eroare e de 2 cm. Plus, minus”.

Paul Șchiopu, cenzor cooperativă: ”Aici sunt niște pământuri proaste. El le-a făcut să rodească cum n-au rodit niciodată. Are niște pământ galben, a făcut trei tone de floare. A lăsat câteva rânduri. S-au crucit toți”.

A înființat alături de fermierii din zonă Cooperativa Tinoasa

La 1.100 de hectare, pierderile cu substanțele chimice, combustibil, timpi morți în care utilajele stau, ajungeau în anii trecuți la 150.000 de euro pe an. Le-a redus la maxim și banii recuperați îi investește în utilaje. În același birou, soția și mama îl ajută la contabilitate.

Mama: ”Are niște idei nemaipomenite și muncește nonstop. La el informația e primordială. El întodeauna caută ceva nou, caută totdeauna noul. Nu a fost un an de când lucrează aici în care să mergă pe varianta ”merg pe aceleași produse”. Totdeauna a zis o sută de hectare mergem pe ce a apărut nou”.

Sunt ani buni de când a strâns în jurul său fermierii din zonă și a înființat Cooperativa Tinoasa, care a ajuns acum la o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro.

Grija mea ca fermier este să produc. Și când vreau să vând, dau un telefon către cooperativă și spun am nevoie de bani în următoarea perioadă, sunt dispus să vând cantitatea X. În decurs de 2 săptămâni găsește-mi cea mai bună soluție de preț. Și ei se ocupă. Nu trebuie să mai dau eu 50 de telefoane și să negociez 1 euro pe tonă. O face cooperativa”.

Paul Șchiopu l-a ajutat să întocmească documentele pentru cooperativă.

Paul Șchiopu: ”Alex este un autodidact cred că până moare. El dă consultanță la toți prietenii ăștia din cooperativă. Ca să nu zic că îl sună și asta. E foarte priceput în biologie, tehnologie, cunoaște toate coclaurile astea”.

Marius Obretin, fermier: ”Mulți din alte comune ne întreabă dar cum vă înțelegeți voi acolo? Uite, nevoia. Treci peste niște chestii de concurență ca să ajuți”.

Claudiu Haită, fermier: ”Seriozitatea. E serios în ce face, serios în ce discută cu mine, cu alți oameni, se ține de promisiunile pe care le face cu riscul că pierde”.

Alexandru Haită, fermier: ”Trebuie să faci oamenii să înțeleagă că doar prin seriozitate și încredere poți construi împreună. Atâta vreme cât negociem un contract, trebuie ca membrul să respecte acel contract”.

Vinde gin și va produce whisky românesc

În spatele birourilor, cerealele sunt transformate în alcool.

Ce nu se face în România? Whisky. Și am început să fac whisky. Primul fermier producător de whisky din România. E păcat să nu avem un brand românesc”.

A mers în Olanda la studii pentru a înțeleg cum se face whisky-ul. Are câteva butoaie pline, care vor fi desfăcute în 2026. Atunci speră să ajungă la o producție de un butoi pe zi. Până atunci, vinde gin.

Am infuzat flori de…este un gin în care am infuzat flori de floare albastră”.

Alin și Florin sunt din zonă și proaspăt angajați. Florin e dascăl la biserica din sat.

Florin: ”Unde sunt acum în momentul de față este extraordinar. Este o șansă având în vedere perioada prin care trecem toți. Portița asta care mie mi s-a oferit este ceva extraordinar”.

Alexandru Haită: ”Am nevoie de oameni tineri, care să înțeleagă că peste o perioadă, că vor fi mândri când or să vadă produsele făcute de ei peste tot în țară. Vreți să faceți parte din proiect? Vă învăț totul de la zero. Nu știau nimic. Nici de distilare, nici cum funcționează un cazan”.

”Eu văd România o țară în care poți dezvolta orice și oriunde”

Are în total 12 angajați, pe care i-a învățat cum să folosească echipamentele de milioane de euro, iar în cooperativă sunt acum aproape 40 de fermieri, oameni cărora Alexandru, pe aceste câmpuri uitate de lume, le-a schimbat în bine viețile.

Eu văd România o țară în care poți dezvolta orice și oriunde. Fiecare zonă are ceva frumos și ar trebui exploatată”.

Seara târziu, ajunge acasă, într-un bloc gri din Alexandria, unde îl așteaptă cele două fete. Nu are o casă scumpă. Toți banii pe care îi face îi investește în utilaje.

Alexandru Haită a înțeles potențialul uriaș al agriculturii și al tehnologiei. Le pune împreună și reușește, în acest colț de Românie, să semene speranța că agricultura noastră are viitor.

La mulți ani, România! La mulți ani, Pro TV!

Citește și...
Zeci de fermieri din Satu Mare au ieșit cu tractoarele la protest. Și-au vândut animalele și nu mai fac față scumpirilor
Zeci de fermieri din Satu Mare au ieșit cu tractoarele la protest. Și-au vândut animalele și nu mai fac față scumpirilor

Zeci de fermieri din județul Satu Mare au pornit cu tractoarele și alte utilaje agricole pe drumuri, în semn de protest. Oamenii spun că abia mai fac față scumpirilor la furaje și la îngrășăminte.

Efectele secetei. Mii de fermieri se tem că vor rămâne fără despăgubirile promise de guvern
Efectele secetei. Mii de fermieri se tem că vor rămâne fără despăgubirile promise de guvern

Mii de fermieri se tem că vor rămâne fără despăgubirile promise de guvern, după seceta de anul acesta.

Fondurile pentru fermierii sărăciți de secetă s-au epuizat. Măsura la care Ministerul Agriculturii vrea să apeleze
Fondurile pentru fermierii sărăciți de secetă s-au epuizat. Măsura la care Ministerul Agriculturii vrea să apeleze

Seceta de anul acesta i-a sărăcit pe fermieri, iar statul nu mai are bani să îi sprijine. Este şi motivul pentru care la Ministerul Agriculturii se va înfiinţa un fond mutual, la care se va apela în caz de calamitate.

Leguma cu care a dat lovitura un fermier român, după ce a renunțat la ardei și castraveți. „Am pus în toate solariile”
Leguma cu care a dat lovitura un fermier român, după ce a renunțat la ardei și castraveți. „Am pus în toate solariile”

Micii fermieri încep să schimbe felul în care fac agricultură. Au înțeles că mai multe tipuri de legume cultivate în cantități mici pot fi vândute doar în piețe.

Fermierii au început să cultive doar legume pe care le pot livra în cooperative sau la magazine
Fermierii au început să cultive doar legume pe care le pot livra în cooperative sau la magazine

Micii fermieri încep să schimbe felul în care fac agricultură. Au înțeles că mai multe tipuri de legume cultivate în cantități mici pot fi vândute doar în piețe.

Recomandări
Afacerea pornită într-un sat din Bacău care trimite pe bandă rulantă case din lemn în toată lumea
Afacerea pornită într-un sat din Bacău care trimite pe bandă rulantă case din lemn în toată lumea

Cei care vor să-și ducă afacerea la nivelul următor trebuie să știe că până în 2027 Uniunea Europeană pune la bătaie cinci miliarde de euro pentru mediul privat de la noi.

Facturile de energie vor fi standardizate. Prima pagină va conține datele esențiale. De când se aplică măsura ANRE
Facturile de energie vor fi standardizate. Prima pagină va conține datele esențiale. De când se aplică măsura ANRE

Facturile la energie electrică nu vor mai fi complicate, cu informații greu de înțeles, ca până acum. 

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a răsturnat autocarul cu români în Slovenia. „M-am trezit cu cioburi de sticlă în gură”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a răsturnat autocarul cu români în Slovenia. „M-am trezit cu cioburi de sticlă în gură”

Sunt trei morți și trei răniți, în stare gravă, după ce un autocar plin cu români s-a răsturnat pe o autostradă din Slovenia, în apropiere de granița cu Ungaria.