Restul va fi rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip, potrivit unui ghid elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România şi publicat în dezbatere de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spaţiu care a funcţionat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic şi protecţia mediului şi despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta şi vor funcţiona plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opţionale", a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, citată într-un comunicat al MMAP, transmis, vineri, Agerpres.
Ministerul anunță reforma plajelor
Potrivit ministerului, documentul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca, în fazele următoare, să fie dezvoltate soluţii aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentaţii urbanistice şi a reglementărilor pentru următoarele sezoane estivale.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiştii, care porneşte de la realitatea din teren şi oferă soluţii concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toţi operatorii să îl consulte şi să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung. Urmează etapele a doua şi a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări şi propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentaţiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcţie clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone şi o creştere reală a calităţii spaţiului litoral", a menţionat secretarul de stat în MMAP Elena Tudose.
Ghidul stabilește reguli clare
Ghidul propune un model clar de organizare a plajelor, bazat pe echilibru între utilizarea economică şi interesul public şi introduce reguli concrete privind modul de ocupare, accesul şi tipul de intervenţii permise.
Astfel, în ceea ce priveşte ocuparea, documentul stabileşte o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulaţia şi accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În acelaşi timp, este păstrată limitarea utilizării şezlongurilor şi umbrelelor la maximum 70% din suprafaţa închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.
De asemenea, accesul public devine un element central: ghidul prevede menţinerea unor trasee pietonale clare şi continue, fără blocaje, precum şi integrarea acceselor dinspre oraş sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluţii care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.
„Documentul introduce reguli explicite şi pentru tipul de construcţii şi amenajări admise. Toate intervenţiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile şi reversibile, fără fundaţii permanente sau intervenţii care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcţionării - duşuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri uşoare pentru servicii de plajă. În acelaşi timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare şi extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcţiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală şi caracterul natural al litoralului", se arată în comunicat.
Regulile diferă între plaje
Un capitol distinct este dedicat calităţii arhitecturale şi materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile şi adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) şi evitarea soluţiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerenţa vizuală a plajei. Intervenţiile trebuie să fie integrate în peisaj şi să contribuie la o identitate unitară a litoralului.
Totodată, se introduce o diferenţiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluţii uniforme pe întreg litoralul şi pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.
Noul ghid, ce poate fi consultat pe site-ul MMAP, acoperă şapte zone reprezentative ale litoralului (Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla şi Vama Veche), selectate pentru a reflecta diversitatea situaţiilor existente şi pentru a fundamenta reguli aplicabile la scară naţională.
