Mai mult de o treime dintre subiecţi consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată.
Referendum pentru unirea cu Republica Moldova
71.9% dintre cei chestionaţi declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România şi Republica Moldova, în timp ce 21.4% ar vota NU, împotriva unirii. 2.1% spun că nu s-au hotărât încă, 3.2% nu ar merge la vot, iar 1.4% nu ştiu sau nu răspund.
Votanţii USR şi bărbaţii ar vota într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei pentru unirea cu Republica Moldova.
Orizont de timp pentru realizarea Unirii
8.4% dintre români consideră că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 3 ani, 13.3% în următorii 5 ani, iar 29.3% în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34.7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13.7% nu ştiu, iar 0.6% nu răspund.
Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult.
Sunt de părere într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că unirea dintre Republica Moldova şi România nu se va realiza niciodată: votanţii AUR, femeile, persoanele între 45 şi 59 de ani, angajaţii la stat.
Unirea cu Republica Moldova, o datorie istorică
67.6% dintre respondenţi consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD şi PNL, persoanele de peste 45 de ani.
Votanţii USR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi cei cu educaţie superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu Republica Moldova nu este o datorie istorică.
Identitatea locuitorilor din Republica Moldova
70.6% dintre participanţii la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită şi cu propria lor soartă”. 3.9% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră că locuitorii din Republica Moldova sunt români într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.
Votanţii AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi angajaţii la stat cred că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat într-un procent mai ridicat decât media.
„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depăşit zona nostalgiei istorice şi să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relaţia cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relaţie între comunităţi considerate parte a aceluiaşi spaţiu cultural şi istoric. Pe de altă parte, datele arată şi existenţa unui realism pronunţat: românii susţin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferenţa dintre sprijinul emoţional şi percepţia asupra fezabilităţii politice sugerează că unirea funcţionează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspiraţie naţională, decât ca un obiectiv politic imediat. În acelaşi timp, susţinerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenenţă europeană şi stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci şi ca o posibilă soluţie strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate creşte relevanţa politică a temei în anii următori”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
