De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”
În fiecare an, pădurile absorb 7,6 miliarde de tone de dioxid de carbon. Prin comparație, SUA, una dintre țările lumii care produc cel mai mult CO2, emite de 1,5 ori mai puțin decât capacitatea de captare a pădurilor, potrivit World Resources Institute.
Cum putem limita criza climatică prin împădurirea României
Creșterea suprafeței totale a pădurilor în lume ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial (folosit adesea pentru a ilustra creșterea poluării începând cu epoca industrială), prin stocarea a aproximativ un sfert din cantitatea de dioxid de carbon, conform sugestiilor grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), din cadrul ONU. Însă, acest lucru presupune până la 24 de milioane de hectare de pădure suplimentare în fiecare an, până în 2030, după cum au spus cercetătorii britanici în jurnalul științific Nature.
În 2019, România a produs 96,8 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Un copac matur absoarbe 22 de kilograme de CO2 pe an, potrivit Agenției Europene de Mediu, ceea ce înseamnă că pentru a capta întreaga cantitate de emisii ale României dintr-un an, am avea nevoie de 4,4 miliarde de copaci maturi, potrivit calculelor Știrile ProTV.
La finalul anului 2021, România avea 6,5 milioane de hectare de pădure din suprafața țării (23,8 milioane de hectare), adică 27% din România era împădurită. Fiecare hectar poate conține între 1.000 și 2.500 de copaci, ceea ce înseamnă că pentru 1.000 de copaci pe hectar, România are nevoie de 4,4 milioane de hectare împădurite cu copaci maturi pentru a face față emisiilor așa cum erau ele în 2019.
În 2020, s-au executat regenerări forestiere de 25.189 de hectare, iar 17.162 dintre acestea au fost regenerări naturale conform INS, însă copacii devin maturi după zeci de ani de la plantare.
Totodată, la nivel global emisiile de carbon sunt în creștere, precum este și populația lumii, care cauzează în mod direct o cantitate tot mai mare de CO2 prin stilurile de viață ale oamenilor.
Mai mult, suprafața împădurită a țării noastre este mai mică decât media Uniunii Europene, care se situa la 39% în 2020, dar și decât suprafața împădurită a Bulgariei: 35%.
Despădurirea, un fenomen îngrijorător în România
Iar trendul despăduririi este îngrijorător – în ultimele două decenii, România a pierdut 5% din copacii săi, potrivit datelor furnizate de Global Forest Watch. Un studiu Greenpeace a dezvăluit că între anii 2000 și 2011, aproape jumătate din suprafețele despădurite în țara noastră se aflau în arii protejate, fiind afectate chiar și păduri virgine. „În comparație cu alte țări din Europa, unde suprafețele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de păduri virgine”, declara Greenpeace România în 2012.
Statul român deține 614km2 de păduri virgine și cvasivirgine, potrivit datelor companiei de stat Romsilva, aferente anului trecut. La sfârșitul anului 2018, statul român avea control peste 31.359km2 din suprafața împădurită totală a României, jumătate din suprafața pe care o deținea la sfârșitul anului 1990.
Ce beneficii au pădurile pentru sănătatea și viața oamenilor
„Pădurea are un rol covârșitor în reglarea climei și o întreagă serie de servicii ecosistemice foarte benefice pentru oameni și pentru sănătatea lor”, a spus Alin Moș, director în cadrul Administrației Parcului Natural Apuseni, pentru ȘtirileProTV.ro, citând beneficii atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru cea fizică.
„În primul rând purifică aerul, acesta este lucrul cel mai ușor de înțeles și de simțit de către cineva. Pe lângă faptul că stochează carbonul, pădurile ajută la fixarea pantelor, pentru că am avut din păcate în trecut foarte multe exemple de pante care au luat-o la vale din cauza unor eroziuni exagerate cauzate de lipsa rădăcinilor arborilor”, a mai spus șeful APNA.
„Noi, cei care producem carbonul suntem foarte, foarte mulți pe această planetă și evident cantitatea de carbon produsă este în raport cu numărul nostru, de aceea rolul pădurilor este din ce în ce mai mare și avem nevoie din ce în ce mai mult de mai multe păduri”, a adăugat directorul parcului.
El a spus că, deși se încearcă modalități artificiale de stocare a carbonului, pădurea este cea mai bună soluție naturală, deoarece oferă și alte beneficii. Însă, utilizarea pădurilor ca armă împotriva poluării și a crizei climatice trebuie să fie combinată cu un model de producție mai responsabil, a spus Moș, avertizând că impactul negativ al oamenilor asupra naturii „se va răsfrânge în mod direct asupra noastră, a vieților noastre și asupra sănătății noastre”.
Ce este un parc natural
Totuși, există multe moduri în care românii pot avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Unul dintre ele este crearea și protejarea parcurilor naturale, România având 16 astfel de locuri în prezent.
Spre deosebire de parcurile naționale din țara noastră, care presupun zone de sălbăticie, cele naturale presupun „comunități umane locale” care „contribuie la continuarea tuturor activităților tradiționale”, a explicat directorul din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
„Omul și-a găsit căile de a-și continua existența într-o formă cât mai adecvată cu nevoile și aspirațiile lui, într-o zonă pe care chiar dacă a locuit-o permanent, în unele părți poate chiar mii de ani, nu a distrus-o ci, din contră, a încercat să îi păstreze valorile ei esențiale”, a mai spus Moș.
Cum putem contribui la parcurile naturale din România
Parcurile naturale se pot realiza atunci când comunitățile locale se unesc pentru a proteja esența unui loc, pe care îl pot pune în valoare și prin transformarea lui în destinație turistică. De aceea, localnicii pot administra parcurile naturale cot la cot cu autoritățile desemnate în acest sens.
Cum pot oamenii de rând să contribuie la realizarea unui parc natural? „Cel mai simplu, să fie ei înșiși”, a explicat Moș, insistând asupra păstrării tradițiilor locale. „Este cea mai simplă contribuție, să fii ceea ce ai fost dintotdeauna ca și comunitate, ca și cultură locală, să nu încerci să fii altceva, pentru că în momentul în care începi să schimbi lucrurile brusc fără să adaptezi nimic la specificul local, din acel moment începe să se erodeze tot și să dispară mai rapid decât ne putem imagina”.
„Cu toții trebuie să le păstrăm și să avem grijă de ele ca de ceea ce avem noi mai de preț și mai important, nu doar pentru noi, ci și pentru cei care vin după noi”, a concluzionat Moș.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
