Sute de milioane de euro, destinate județului Tulcea, ar putea fi blocate de UE, din cauza neregulilor
250 de milioane de euro pune la dispoziția județului Tulcea Uniunea Europeană, pentru a aduce localitățile sărace în secolul 21.
Lângă antreprenorii români, aici s-au stabilit și două firme din Italia care susțin că au construit lucrări de infrastructură în Irak.
O parte dintre aceste documente sunt astăzi în atenția procurorilor. Revoltător este faptul că, în ciuda avertismentelor, autoritățile române nu fac nimic, lăsând la voia sorții proiecte de sute de milioane de euro, care riscă să fie compromise dacă autoritățile de control europene descoperă nereguli.
O rețea de falsificatori care operează într-o țară din Europa vinde documentația care dovedește că a mai făcut lucrări similare firmei care vrea să câștige un contract în România.
Compania ia aceste documente și le atașează dosarului de licitație în calitate de terț susținător sau asociat al firmei din România care nu poate dovedi că are experiența similară sau cifra de afaceri cerută de lege, care trebuie să fie în cuantumul valorii contractului.
Pentru ca cele mai multe proiecte trec prin Ministerul Fondurilor Europene i-am cerut ministrului Adrian Câciu sa ne spune cum pot fi prevenite aceste fraude: ”Nu putem sa discutam la nivel general ca se muta mafia sa vina cu hartie ca aceasta firma este suspecta de fraude cu fonduri europene sau face parte”.
Asocierea SSAB ACER Proje a participat la 15 licitații în valoare de peste 5 miliarde de lei în parteneriat cu doua companii SSAB și NESS Proeict. Unele sunt contestate, dar pe altele le-a câștigat. Aeroportul Mihail Kogălniceanu este în plină execuție, iar experiență similară invocată aici este legată de un aeroport construit la ADANA în Turcia.
Am cerut oficialităților turce să ne confirme veridicitatea lor, dar nu am primit niciun răspuns până în acest moment. În schimb, am intrat în posesia unui document prin care procurorii DNA au confirmat că au în lucru un dosar privind licitația pentru construirea Aeroportului Maramureș unde SSAB a depus o oferta alaturi de ACER PROJE fară să fie declarați însă câștigători.
Compania SSAB susține într-un răspuns oficial că s-a asociat cu firma turcă pentru că erau deja parteneri în doua proiecte: Construcția Podului de la Unghni pe care CNAIR nu a atribuit-o însă nici până la aceasta ora și ridicarea Penitenciarului Berceni unde ACER CONSTRUCT era terț susținător al companiei prahovene NESS Proiect Europe. Acest proiect are o finanțare de 170 de milioane de euro. Buciu a informat-o despre neregulile descoperite și pe ministra justiției Alina Gorghiu care de altfel a și vizitat șantierul penitenciarului în această vară.
Aceasta i-a transmis că va fi căutat de șeful Administriei Naționale a Penitenciarelor, care i-a dat asigurări că documentația turcilor este în regulă. I-am cerut și noi aceasta documentație ca să verificăm dacă acele lucrări au fost făcute
În 10 iunie i-am cerut sefului Administrației Penitenciarelor să ne pună la dispoziție documentele care arata experiență similară oferita de turci la aceasta licitație. Ni s-a răspuns că asocierea de firme a cerut că documentele să fie confidențiale, dar am combătut acest argument cu articolul 217 al legii achizițiilor publice. Ulterior ANP a revenit cu un răspuns că ne va furniza documentele însă în 30 de zile desi trecuseră aproape 3 luni de la solicitarea noastră. După o lungă tergiversare, documentele au ajuns la noi în urmă cu patru zile.
Conform documentației, turcii susțineau că au construit închisoarea de tip E și F din Izmir Aliaga între martie 2018 și septembrie 2022 valoarea constractului fiind de peste 41.709.000 euro, unde au construit clădiri în suprafață de 250 de mii de metri pătrați. Exista o astfel de închisoare însă ridicată de o mare companie din Turcia intre 2009 și 2011, iar anunțul apare și pe pagina Ministerului Justiției. E greu de înțeles de ce s-ar mai fi construit în 2018 același timp de clădiri în același loc.
Reprezenanții companiei ACER susțin că documentația trimisa de oficialii români sunt incorecte și/sau incomplete. Penitenciarul İzmir Aliağa, al cărui construcție a început în 2009 și a fost extins 9 ani mai târziu, în 2018, printr-o decizie ministerială a fost O verificare pe Google Maps a suprafeței pe care susțin că s-a construit ne arată că în ultimii ani terenul a rămas gol. Deși susțin că au fost subcontractori în documentele trimise de ANP nu apar în aceasta calitate ci că firma constructoare angajată de Ministerul Justiției din Turcia.
Mai mult, din informațiile publice din Registrul Comerțului aflăm că ACER PROJE INSAAT are o cifră de afaceri de 106.000 de dolari obținuți din cele trei contracte de furnozare de echipamente cu armata SUA. Le-am cerut detalii despre aceste date, dar nu ne-au furnizat.
Toate aceste verificări ne-au luat 30 de minute. Administrația Natioanala a Penitenciarelor a luat de bune documentele depuse de turc deși fuseseră avertizați asupra investitorului.
Reprezentanții firmei NESS Proiect care s-a asociat cu turcii ne-au spus într-un răspuns oficial că se delimitează de orice acțiune ileala a partenerilor de afaceri subliniind că firmele sunt responsabile pentru tot ce depun sub semnătură privata. Compania NESS apare în asociere cu aceeași turci ACER PROJE INSAAT la Tulcea, un nou exemplu de proiect întârziat ce riscă să fie ratat, în valoare de 30 de milioane de lei. Finanțat prin Programul Național de Infrastructură Mare, această investiție cu fonduri europene ar trebui să conecteze oamenii din sate și comune la canalizare și apă.
Județul Tulcea primea de la UE 250 de milioane de euro pentru modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare. Suma a fost împărțită în 18 loturi de lucrări, plus 2 contracte de servicii și alte două de furnizare de echipamente pe care Aquaserv le-a scos la licitație.
În 2021 apare pe SEAP anunțul privind o lucrare în valoare de 6 milioane de euro pentru extinderea și reabilitarea unor stații de tratare a apei la Tulcea și Mahmudia. Cu aceste fonduri s-ar fi construit, printre altele, și un rezervor care să stocheze apa potabilă necesară în caz de calamități.
Pe acest teren ar fi trebuit construit un rezervor uriaș care să asigure apa potabilă municipiului Tulcea în cazul unei avarii. Ca să câștige licitația, antreprenorul român ar fi trebuit să prezinte documente care să arate că are experiență similară în acest domeniu. Ei bine, acesta este momentul în care intră în joc firma din Turcia.
NESS s-a înscris la licitație alături de mai multe firme: trei subcontractanți și compania din Turcia ca terț susținător care venea cu experiența similară. ACER susținea că ar fi construit o rețea de canalizare în provincia Hatay din Turcia, finanțată de Ministerul Apelor.
Doar că directorul a observat că documentele nu sunt conforme: ”Și nici nu pot să vă zic ce și cum, într-o parte în documentație scria că este rețea de adopțiune a apei potabile, iar într-o altă documentă vedea că e conductă de transport pe menajere. Într-o parte era, nu știu, un certificat la terminare și cu o predare de amplasament, o chestie de genul ăsta, emise de aceeași autoritate, dar cu tipuri de semnături diferite, cu ștampile diferite.
Ca să se lămurească, a cerut clarificări liderului de asociere, firma din Prahova. Într-un răspuns oficial primit de Ambasada României din Istanbul Ministerul Agriculturii din Turcia care apare ca beneficiar al lucrării în dosarul de licitație, spune că nu a lucrat cu aceasta firmă. La rândul lor , reprezentanții firmei turce susțin că e adevărat că n-au contract cu guvernul turc și susțin că n-au participat la această licitație în Romania. Sunt contraziși de informația care apare în SEAP, la fel și documentația atașată în dosarul de licitație semnata de conducerea companiei turce și Ministerul de resort din țara lor.
Directorul a luat decizia de a anula licitația, așa că oamenii vor mai aștepta o vreme să aibă apă și canalizare.
Experiența neplăcută la care face referire directorul AQUASERV este legată de licitația pentru adjudecarea lotului 10, câștigată de aceeași firmă din Prahova, NESS PROJECT în asociere cu o firmă din Italia.
Pentru peste 10 milioane de euro, firma trebuie să înlocuiască rețele vechi și să le extindă pentru rețeaua de apă potabilă și menajeră. O altă lucrare ce riscă să piardă finanțarea europeană.
Cu toate că am încercat să aflăm relații de la Ambasada Italiei în România, mi s-a spus să ne adresăm în Italia. N-am primit niciun răspuns de acolo. Am semnat contractul și, la prima cerere de rambursare, mi s-a transmis că acea firmă are un dosar aflat pe rolul DLAF. Am început să căutăm.
Atunci, la nivel național, mai participase acea firmă, oferind experiență similară în 5 sau 6 proceduri, având aceleași contracte, dar cu valori diferite.
Atunci a aflat că firmei italiana Consorzio Stabile RBG Group i s-a impus în țara de origine o restricție de a participa la licitații din cauza legăturilor cu gruparea mafiotă Cosa Nostra. Presa italiană scrie că prefectul din Bologna a avertizat autoritățile asupra acestor legături.
Publicația La Tribuna nota că firma Consorzio Stabile a primit în 2020 această interdicție, dar a contestat măsura. Judecătorii au dat dreptate Prefecturii sustiand în motivare că EBG Group este legat de mafie "printr-o rețea densă de interese, interese comune și relații economice și de rudenie.”
La Tulcea, Firma Consorzio Stabile a depus la dosar documente care atestă că a făcut în Irak o rețea de apă potabilă în regiunea Basra, fiind subcontractați de o companie locală: World General Construction.
Dintr-un răspuns oficial trimis de Ambasada României din Irak aflăm că autoritățile au confirmat că această companie a fost înființată în 2011 și are că obiect de activitate construirea de porturi, aeroporturi și rețele de linii electrice. Pe de altă parte, autoritățile din Erbil nu au putut confirma existența companiei, deși adresa figurează în această zonă.
Contractul este în derulare, iar în Tulcea am găsit la lucru angajații firmei românești. În calitate de terț susținător, italianul nu are obligația de a participa la lucrări, dar obține un procent din valoarea totală a lucrării.
Valentin Ifrim, director AQUASERV Tulcea: ”Da, am primit o solicitare să le transmit plățile pe care le-am efectuat către constructori. V-ați dat seama că noi aici nu le-am răspuns, nu am băgat niciodată ce am făcut. Eu n-am nicio obligație față de ei.”
În urma plângerilor, Parchetul European a început o anchetă în care cercetează firmele care au adus documente false ca să-și dovedească experiența similară.
Laura Codruța Kovesi, prim procuror EPPO: ”Întreg grup organizat. O parte dintre ei se ocupau de partea cu site-urile, să cloneze site-uri, să creeze site-uri fictive. Atunci când un funcționar public vrea să verifice, ok, să vedem firma X există, deschidea internetul, vedea site-ul, vedea numere de înregistrare la registrul comerțului sau alte elemente de identificare. O altă parte a grupului se ocupa cu crearea acestor companii și alții erau intermediari pentru obținerea scrisorilor. Și se cunoștea pe piață de unde poți să obții astfel de scrisori. Tu doar spuneai ce categorie de scrisoare vrei: vrei scrisoare de garanție, vrei să dovedești că cifra ta de afaceri este de peste nu știu, 4 miliarde de lei, vrei să dovedești că ai construit un pod în Bulgaria și o grădiniță în Croația.”
Teoria prin procurorului e întărita de faptul că la o alta licitație, o firma din Tulcea s-a înscris cu terț susținător o altă companie din Italia care a fost subcontractata de același Word General Construction să facă și ea o rețea de canalizare tot în Irak în regiunea al Zubair. Ei ar fi trebuit să reabiliteze sistemele de alimentare cu apa din Vacareni și Caraliu plus un sistem de colectare a apelor uzate.
Codruța Kovesi: ”Avem astfel de situații, dar ce vreau să spun, în toate aceste documente ce este important de sublineat este acest element de extranăitate. Întotdeauna apare ceva din străinătate ca să facă și mai dificilă validarea.”
Pentru că siteul companiei Consorzio Stabile nu mai este activ am căutat contactele lăsate în SEAP când se înscriu la licitații. Așa am găsit un număr de telefon asociat firmei BUCUR LUCRARE, denumită anterior Consorzio Stabile ENG, înființată în România.
Am sunat 10 minute mai tărziu și nu ne-a mai răspuns nimeni. Am solicitat un punct de vedere și în scris la adresa de mail pusa la dispoziția autorității contractante și nu am primit niciun răspuns. Într-o contestație depusă la CNSC de o firmă care a pierdut licitația pentru construirea centurii Biharia în fața unei asocieri din care consorzio stabile grup face parte și care reclama fix lucrările din Irak și legăturile cu mafia, firma italiana, reprezentanții companiei au argumentat că există documente oficializate de notar în Italia pentru lucrări, iar interdicția de a participa la lucrări nu există. Am cerut și noi printr-un mail Prefecturii din Bologna să ne dea un punct de vedere, dar nu am primit răspuns.
Codruța Kovesi: ”Este ușor să comiți acest tip de fraudă, pentru că ai nevoie de un contabil, ai nevoie de un avocat, înființezi câteva firme, după care lucrurile merg foarte ușor. Nimeni nu este preocupat de tine. Toată lumea se uită către traficanții de droguri, toată lumea se uită în altă direcție. Din păcate, atunci când spun că asta este tolerată nu doar de autorități, pentru noi este extrem de dificil să facem oamenii să înțeleagă cum acest tip de criminalitate afectează viața.”
Adrian Câciu: ”Nu putem să discutăm la nivel general că se mută mafia să vină cu hârtie că aceasta firmă este suspectă de fraude cu fonduri europene sau face parte.”
Claudiu Buciu: ”Un stat amorțit care prefera să închidă ochii decât să previna fraudele care se traduc în sute de milioane de euro pierdute care ar fi putut însemnă spitale noi, lucrări de reabilitare, acces la rețele de apa și canalizare. Concret, indicatorii care dau nivelul de civilizație a unei țări.”
