Evaziunea din România, protejată de ANAF: ”Sunt din grupul lor”. Cum se fură prin ”fabrica de firme fantomă” de la Ruse

×
Codul embed a fost copiat

Bulgaria are aceeași cultură a evaziunii fiscale și a corupției ca și România, iar ingeniozitatea celor care vor să eludeze bugetul statului este întotdeauna folosită pentru scheme fiscale care aduc pagubă finanțelor publice.

Ionuț Mișa a condus atât ANAF, cât și Ministerul de Finanțe.

Ionuț Mișa, fost ministru al Finanțelor: ”Nu cred că lucrurile se vor schimba dacă nu vom accelera procesul de digitalizare. În opinia mea, astăzi ar trebui să ne gândim la o strategie pentru inteligența artificială. Pentru că e posibil ca atunci când vom finaliza procesul de digitalizare- și nu suntem prea rapizi din punctul ăsta de vedere, și spun asta că atunci când am fost ministru în 2017 am încercat să accelerez procesul de digitalizare”.

Reporter: Sunt mai multe voci care au arătat spre dvs blocajul informatizării..

Ionuț Mișa, fost ministru al Finanțelor: ”Vocile pot să arate spre mine, documentele, în schimb, spun foarte clar ce s-a întâmplat acolo. Procesul cu Banca Mondială a fost stopat în 2018, când într-adevăr eram președinte ANAF. Decizia nu a fost eminamente, dar am fost de acord cu ea. Se cheltuiseră aproape 17 milioane de euro numai pe studii de fezabilitate.”

Citește și
ANAF
Cresc pedepsele pentru evaziune fiscală. Dosarele cu prejudicii mai mari de 5 milioane de lei, instrumentate de DNA
Cunoscutul influencer Andrei Versace, găsit mort în casă. Ce spune Poliția despre „Regele fițelor”

Lucian Heiuș: ”Este pornit un program pe ANAF și pe Vamă de informatizare. Știți că a mai fost pornit unul la un moment dat. Da și îmi pare foarte rău că el a fost oprit. Vorbim de programul RAMP, pentru cei care cunosc că era un program foarte bun pornit, un program excepțional, care ducea la informatizarea ANAF-ului și din păcate a fost oprit tot de o persoană de tristă amintire de care am mai numit-o noi când a ajuns ministru, a oprit acest program. Și păcat că s-a oprit, este acum acest program pe PNRR, care sper să fie dus până la capăt”.

Gelu Diaconu: ”În timpul mandatului meu a fost un proiect finanțat de Banca Mondială, la care ulterior s-a renunțat. Unul din motivele renunțării era că antrena o sumă foarte mare de bani, undeva la vreo 50 și ceva de milioane de euro. Cât s-a cheltuit pentru digitalizare de la momentul renunțării la programul cu Banca Mondială până astăzi veți vedea. Că sumele sunt undeva de vreo 7-8 ori mai mari, vorbim de câteva sute de milioane de euro.

Procesul cu BM a fost stopat în 2018, când într-adevăr eu eram ministru de Finanțe, decizia nu a fost eminamente a mea, dar am fost de acord cu ea. Se cheltuiseră aproape 17 milioane doar pe consultanță, iar acea consultanță se realiza prin intermediul angajaților ANAF. Un proiect eșuat datorită stategiei inițiale de implementare. Partea de IT era un produs de IT, un produs de pe raft, pe care, e drept, era un produs testat, rulat și trebuia să se modifice după acest produs IT, iar lucrul ăsta era din start imposibil. Nu putem modifica legislația pentru un produs IT”.

Daniel Dăianu: ”De ce în 2013 a existat acest proiect de informatizare care a fost stopat? Cine a avut un interes să fie stopat? Cine? Că a fost stopat în defavoarea cetățenilor din România”.

Conducerea ANAF a refuzat să vorbească cu ”România, te iubesc”

Una dintre direcțiile ANAF-ului care trebuie să se ocupe de informatizare este Unitatea de Management a Informației, condusă astăzi de Ionuț Mișa.

Ionuț Mișa: ”În cazul DGMC-ului și transferului meu...

Reporter: Unitatea de Management al Informației, ce face asta?  Eu mi-am pus întrebarea, n-am auzit de institut, de direcția asta niciodată.

Ionuț Mișa: ”E o direcție care are 23 de oameni, cu tot cu mine. Eu sunt un om cu o carieră de 24 de ani, care am condus 27.000 de oameni și v-am spus pe indicator macroeconomici ce am reușit, iar ca președinte ANAF sunt în continuare singurul președinte ANAF care am încasa mai mult decât era prevăzut în legea bugetului. Vorbind strict pe cifre, lucrurile se pot verifica”.

Marcel Boloș: ”Da, dar să știți că atunci când am preluat mandatul, pe 15 iunie 2023, în ANAF am găsit aceste volume de big data care proveneau din casele de marcat fiscale sau din RO Transport, care erau neutilizate. Adică, noi discutăm de ani de zile în care digitalizarea a fost un deziderat. Fără ca să aibă în spate măsuri concrete de pe urma căreia să câștige statul român. Acest lucru nu este firesc, ca după 30 de ani de la Revoluție să fim în fața acestor volume de informații pe care sub nicio formă și în niciun fel să le folosim pentru ca să avem o combatere a evaziunii fiscale”.

O altă structură importantă a ANAF este Unitatea de Management a Riscului, condusă tot de un fost șef de la Antifraudă.

Marcel Boloș: Ce face direcția asta? Este Direcția Generală de Management a Riscurilor, care este direct monitorizată de către mine și ieri le-am atras atenția că dacă întră pe contrasens cu Ministrul Finanțelor, o să aibă o viață foarte grea.
Reporter: Ce-a produs această unitate, apropo de ce spuneți, de volumul ăsta de dat?
Marcel Boloș: Dacă producea, noi nu eram în situația de astăzi în care... Să discutăm de această interoperabilitate și interogarea bazelor de date”.

Astăzi, conducerea ANAF refuză interviul filmat, invocând agenda ocupată.

În urmă cu puțin timp, v-am prezentat la "România, te iubesc" dosare care stau pe punctul de a se închide din cauza intervenției prescripției în faptele penale.

Un caz în care anchetatorii au lucrat în mod defectuos, nejustificat de mult este dosarul Murfatlar. Jurnaliștii de la context.ro au urmărit povestea.

Attilo Biro, jurnalist context.ro: ”Procurorii au stabilit că implicarea directă a unor oameni din ANAF, adică ani de zile, prin ochii inspectorilor ANAF, treceau documente din care vedeam că o firmă nu plătea TVA și taxe de zeci și zeci de milioane de euro. În momentul în care compania trebuia să plătească acele taxe, intervenea o schemă. Avem de luat bani de la stat pentru că am realizat niște operațiuni, am lucrat cu niște furnizori, cărora aparent le-am plătit”.

Attilo Biro, context.ro: ”Ce se întâmplă, erau că acele deduceri de TVA, acele taxe pe care compania spunea că le are de recuperat de la stat, erau umflate, erau fictive. Au niște companii interpuse care, de fapt, erau controlate tot de ei. Sunt companiile lor, sunt din grupul lor”.

”Greii” din dosarul evaziunii fiscale de 47 de milioane de euro de la Murfatlar au scăpat

Murfatlar- Poșta Câlnău. În 2014 a fost deschis unul dintre cele mai mari dosare de corupție din România. Cel puțin, așa au spus procurorii. În centrul acestuia era o firmă obscură din Poșta Câlnău, județul Buzău. Alături de această companie au fost inculpate alte 8 firme. Și 41 de persoane, între care și foarte mulți directori din Ministerul de Finanțe și ANAF.

S-a vorbit atunci despre un prejudiciu uriaș cauzat de grupul de firme Murfatlar – au fost arestați oameni de afaceri și au fost inculpați mai mulți funcționari din finanțe. După 9 ani de anchetă, DNA cu o nouă conducere a trimis dosarul în judecată.

Marius Voineag: ”Este atipic. Mi-aș dori foarte mult să avem cât mai puține cazuri în care avem anchete de 9 ani de zile, pentru că în momentul de față nu ai un grad de complexitate atât de mare încât să justifici vreodată o asemenea perioadă. A fost considerat la ora aceea cel mai mare caz de evaziune fiscală. Din păcate, foarte multe zile s-au prescris. Din păcate, însă suntem optimiști în ceea ce privește măcar solicitarea noastră de confiscare pe partea de soluție a instanțelor la final, în așa fel încât măcar produsul infracțional să-l reușim să-l aducem la bugetul de stat înapoi”.

O parte dintre faptele incriminate s-au prescris, dar a rămas înregistrat un prejudiciu înregistrat în dosar de 47 de milioane de euro.

Mariana Vizoli era în acea perioadă secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Astăzi, vrea să uite prin care a trecut. Este cadru universitar la ASE.

Mariana Vizoli: ”Nici Daniel Diaconescu nu vrea să vorbească despre acel caz, a fost plecat o perioada din ANAF și acum este director general la Direcția de Informații Fiscale”.

Reporter: Voiam să vă solicit un interviu vizavi de ce s-a întâmplat.
Daniel Diaconescu: Nu, mulțumesc frumos!”.

Fost ofițer SRI, acesta a ocupat mai multe funcții în aparatul central al statului român. Suspect în acel dosar a fost și Ciprian Badea, director juridic al Ministerului de Finanțe. Nici acesta nu vrea să comenteze statutul din dosarul Murfatlar. Ciprian Badea a schimbat nenumărați miniștri de Finanțe și este la al patrulea mandat în Consiliul de Administrație al CEC, de unde încasează indemnizații grase.

Majoritatea "greilor" din dosar au scăpat, DNA a trimis în judecată 3 foști funcționari ai ANAF, 4 companii, între care și Murfatlar SA și 6 oameni de afaceri. Reprezentanții Murfatlar nu au răspuns solicitării noastre pentru un interviu filmat pe acest subiect.

Attilo Biro: ”Avem un raport mai nou făcut de Curtea de Conturi care spune că firme din același grup au continuat să genereze, să nu plătească taxe de peste 200 de milioane de lei. Și că, mai important, ANAF nu a verificat aceste companii, deși deja exista un dosar, din nou putem să ne uităm și să ridicăm semne de întrebare, frate, ce se întâmplă la ANAF acolo?”.

”În România, să lupți cu frauda cu TVA nu este o prioritate”

Curtea de Conturi susține că Fiscul nu a controlat compania Rotact Bev, din același grup de firme, care a adunat datorii de 238 de milioane de lei.

Gelu Diaconu: ”Anumite companii cu acționariat identic și ele se repetă în ultima perioadă, acolo clar nu s-ar fi putut înregistra o astfel de pagubă în dauna bugetului public, fără participarea sau prin neparticipare în sensul neexercitării atribuțiilor de către șefii de la Mari Contribuabili”.

Direcția Mari Contribuabili din ANAF a fost condusă până la sfârșitul anului trecut de Ionuț Mișa.

Ionuț Mișa: ”Informația este eronată, chiar și în actul Curții de Conturi invocat precizările sunt foarte clare față de verificările făcute față de acel grup de firme pe baza documentelor, toată lumea se poate lămuri, doar că ce a apărut în media a fost mai stilizată, ca să nu folosesc alt termen.

Inspecția Fiscală de la Mari Contribuabili a fost prima care a sesizat frauda în cazul Murfatlar și am făcut și sesizare penală în acest caz, eram conducătorul acestei instituții la acea dată, cu mulți ani în urmă”.

Fostul director general adjunct de la Direcția Mari Contribuabili a ANAF, Cătălin Cojocaru, este inculpat pentru fapte de corupție într-un alt dosar în care ar fi făcut trafic de influență pentru niște firme să intre într-o rețea de magazine. Acesta nu a răspuns solicitărilor noastre.

Attilo Biro: ”Grupul acesta este și în insolvență. Da, am constatat că în procedura de insolvență, ca să controleze această procedură de insolvență, acest grup a folosit o companie din Bulgaria, companie pe care o operează, a fost înființată și a fost operată de către un personaj care a lucrat în grupul Murfatlar. Și ce am văzut în insolvență? Că folosind această companie și altele din grup, au reușit să împingă statul să nu recupereze acei bani”.

Într-un interviu recent, Laura Codruța Kovesi, actualul procuror-șef al Parchetului European, vorbește despre fraudele transfrontaliere.

Laura Codruța Kovesi, procuror șef european: ”Cea mai mare parte a competențelor noastre este de a investiga fraudele cu fonduri europene și infracțiunile de TVA care produc pagube mai mari de 10 milioane de euro, dar în același timp investigăm fapte de corupție, crimă organizată, spălare de bani, dacă sunt în legătură cu aceste infracțiuni.

În România, să lupți cu frauda cu TVA nu este o prioritate. Eu, dacă vreau să fac o fraudă cu TVA, unde m-aș duce? M-aș duce într-o țară cum este Italia sau Germania, unde știu că administrația financiară vine și mă verifică regulat și mă poate detecta și nivelul de detectare este bun? Nu, m-aș muta în România, m-aș muta în Bulgaria”.

Un grup de consultanți fiscali din Bulgaria oferă ”la cheie” o infrastructură de firme pentru românii care spală bani 

La oră și jumătate de mers cu mașina de la București, în Ruse, peste Dunăre, sunt 1.500 de companii înregistrate cu acționariat din România. Deci au venit în Bulgaria nu pentru că TVA-ul ar fi mai mic, pentru că în Bulgaria este 20% față de 19% în România. Nici alte taxe și impozite nu sunt cu mult mai mici, sunt comparabile cu România.

Principalul motiv pentru care majoritatea acestor companii s-au înregistrat în Bulgaria este plimbatul hârtiei lor. TVA-ul care este mutat intracomunitar, dintr-o țară în alta, pentru a i se pierde urma.

Stamen Belchev este un activist care a lucrat cu Fondul Anticorupție, un ONG bulgar.

Stamen Belchev, activist: ”Aș găsi, pentru că aici e foarte ușor să evitați taxe. Din păcate, administrația noastră care se ocupă cu taxele nu este foarte eficientă”.

Attilo Biro, context.ro: ”Un grup de consultanți fiscali din Bulgaria, care au făcut ceea ce se numește crime as a service”.

Adică sunt cei care pun la dispoziția evazioniștilor, politicienilor corupți, la dispoziția oamenilor care vor să spele bani, pun la dispoziție o infrastructură de companii.

Orașul Ruse, Hankubrat se cheamă în strada, este o clădire de birouri cu bancă la parter, o să mergem împreună să căutam firma lui Radu Ghergheza, cel care de altfel și-a schimbat numele, acum vrea să-l cheme, a făcut o solicitare pentru a schimba din nou numele în Fox Ron, interesant personaj este”.

Până în 2004, consultantul s-a numit Lucian Sasu. Apoi a cerut să devină Radu Cezar Ghergheza, nume sub care a pus pe picioare fabrica de firme de la Ruse și acum apare cu o nouă identitate- Fox Ron.

- Facem un material despre filmele românești din Bulgaria, din Ruse.
- Îmi scuze, nu pot spune România.
- Ok.
- Radu Ghergheza?
- A fost făcut în oraș, astăzi. A fost făcut. Da. Voi încerca să-l numesc. Va veni mâine.
- Ok.
- Ai numărul de telefon?
- Din oficină?
- Da. Acesta?
- Nu, acesta nu este. Este cu 8. 8 de ani. 8 de ani. Ok, ok. Asta este pentru...
- Multe companii românești vin aici?
”.

Cu 1.500 de euro înființezi o firmă într-o oră

"Paradis fiscal în Uniunea Europerană", asta promite pe site consultantul român din Bulgaria. Cu 1.500 de euro poți avea o firmă într-o oră, fără bătăi de cap.

Attilo Biro: ”Compania din Bulgaria e pusă să blocheze plata acestor taxe. Adică e făcută să genereze hârtii, să genereze documente din care ar reieși că acele produse s-au învârtit din Bulgaria în România și n-ar mai trebui să plătim taxe, că ar fi un fel de import”.

Firmele înființate sau cumpărate din Ruse sunt folosite în multe tranzacții suspecte. De multe ori, acționari sunt oameni de paie, interpuși care să piardă urma adevăraților beneficiari.

Unele sunt folosite în procese de insolvență, unde vin să ia fața statului care are de recuperat bani. Nenumărate sunt cazurile în care companiile înființate cu ajutorul consultantului cu trei nume au fost implicate în fraudarea statului român prin circuite financiare fictive.

Deken EOOD, înființată în 2013, alături de alte companii bulgărești, a prejudiciat statul cu 32 de milioane de lei. Navanero LTD a fost utilizată într-o schemă de evaziune de peste un milion de lei. OT Service Group EOOD, alături de OT Solutions LTD, tot din Bulgaria, au contribuit la altă fraudă de TVA. Iar lista este lungă. Și cu pagube multe pentru bugetul României.

Jurnalistul bulgar Atanas Tchobanov, de la platforma de investigații BIRD, s-a ocupat și el de consultanții de la Ruse.

Atanas Tchobanov, jurnalist BIRD Bulgaria: ”Cea mai importantă este că legislația bulgară și politicile la nivelul mai puțin înalt nu sunt atât de serioase când se ocupă cu rețelele de spălare de bani”.

Un raport al ANAF estimează că cel puțin 250 de milioane de euro au fost fraudați în ultimii 10 ani prin companii din Bulgaria. La țara vecină au apelat și politicieni atunci când au vrut să scape de firme cu probleme. Pefin General Prod a fost înființată de senatorul liberal Eugen Pîrvulescu.

Iulia Sultănoiu, jurnalist context.ro: ”Cu ajutorul uneia a reușit să scape de o societate cu care, înainte să devină politician, a câștigat numeroase și bănoase contracte cu statul român, pe care, ce să vezi, nu le-a onorat, lucrările au rămas în paragină, banii au fost încasați. Iar firma a ajuns pe numele unui cetățean bulgar și pe numele unui cetățean spaniol, autoritățile nu au reușit să dea de urmă acestor doi cetățeni străini”.

Firma a ajuns la Yordan Angelov, un cetățean bulgar cu domiciliu pe lângă Sofia și care este astăzi de negăsit.

Sute de firme înființate la Ruse pentru a frauda bugetul României

Iulia Sultănoiu: ”A deținut nici mai mult, nici mai puțin de 10 societăți comerciale. Înainte de a deveni politician în 2012, una dintre ele este cea care a câștigat contracte la spitalul TBC, pe care și voi l-ați prezentat public. A câștigat un contract pentru construcția unei săli de sport în Roșiori de Vede, pe care n-a finalizat-o. A mai câștigat mici contracte, baze sportive, o altă licitație la care a concurat singur și a câștigat, dar n-a mai finalizat nici acolo lucrarea, la Turnu Măgurele. Și mai sunt exemple. Totul a culminat acum doi ani de zile, când senatorul Pîrvulescu a încercat să aranjeze un concurs la Ambulanța Teleorman. Pentru asta este și judecat acum”.

În Ruse sunt și alți consultanți care ajută afaceriști români să ocolească Fiscul. În dosarul Hexi Pharma apare o firmă bulgărească care ar fi prejudiciat statul român cu câteva sute de mii de lei. Candlemass fusese preluată de Dan Condrea, acționarul companiei farmaceutice, cel care s-a sinucis în plin scandal cu diluarea dezinfectanților din spitale.

Firma bulgărească a lui Condrea, cercetată de procurorii români, a fost înființată cu ajutorul unei firme de consultanță, Contabil SRL.

Bulgarul vorbitor de limbă română a fost prezent pe piața românească de firme încă din anii 2000, când s-a ocupat și de înființarea de companii off-shore. A ajutat la înființarea a sute de vehicule comerciale pentru români. Autoritățile fiscale românești par depășite.

Laura Codruța Kovesi: ”Nu vreau să transformăm România într-un paradis al celor care fac fraude cu TVA și cu evaziune fiscală. Dacă eu conduc un grup organizat și știu că mă duc în România și nu mă deranjează nimeni, mă duc acolo și mă mut acolo. Sunt foarte multe firme fantome care sunt pe teritoriul României, sunt foarte multe tranzacții care trec prin România și care nu sunt detectate.

Ce vedem noi în dosarele noastre în ultima perioadă de timp, o reorientare a grupurilor organizate spre acest fenomen, pentru că este o mentalitate care, din păcate, se regăsește în aproape statele membre, nu numai în România, că infracționalitatea economică, financiară nu este atât de gravă”.

Dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem să avem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală.

Filiera bulgară, filiera albaneză sau libaneză, toate au avut drept beneficiari evazioniști români. Aceștia au făcut bani cu nemiluita pe cârca statului român și în detrimentul contribuabilului de bună credință.

Suntem deficitari la infrastructură, la investiții în spitale sau educație, ne împrumutăm ca să plătim salariile bugetarilor și pensiile pentru că reprezentanții statului sunt înfrânți de evaziunea fiscală.

Articol recomandat de sport.ro
Frumoase și valoroase. Zece sportive românce superbe care merg la Paris ca să câștige medalii | FOTO
Frumoase și valoroase. Zece sportive românce superbe care merg la Paris ca să câștige medalii | FOTO
Citește și...
Victor Ponta, achitat definitiv într-un dosar de spălare de bani, fals în înscrisuri și complicitate la evaziune fiscală
Victor Ponta, achitat definitiv într-un dosar de spălare de bani, fals în înscrisuri și complicitate la evaziune fiscală

Fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Şova au fost achitați definitiv, joi, în dosarul „Rovinari – Turceni”.  

Cresc pedepsele pentru evaziune fiscală. Dosarele cu prejudicii mai mari de 5 milioane de lei, instrumentate de DNA
Cresc pedepsele pentru evaziune fiscală. Dosarele cu prejudicii mai mari de 5 milioane de lei, instrumentate de DNA

Constrânși să facă rost de bani la buget, liderii coaliției de guvernare au inițiat un proiect de lege care majorează pedepsele pentru evaziunea fiscală.

Românii care denunță fapte de evaziune fiscală ar putea primi o parte din valoarea prejudiciului recuperat de stat
Românii care denunță fapte de evaziune fiscală ar putea primi o parte din valoarea prejudiciului recuperat de stat

Românii care denunță fapte de evaziune fiscală, dar și munca la negru, ar putea fi recompensați cu o parte din valoarea prejudiciului recuperat de stat.

Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală cu telefoane mobile. Prejudiciul estimat este de aproape 2 milioane de euro
Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală cu telefoane mobile. Prejudiciul estimat este de aproape 2 milioane de euro

Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice - Sector 1 au efectuat cinci percheziţii în Capitală într-un dosar de evaziune fiscală prin vânzarea online de telefoane mobile, în care prejudiciul este de 9,3 milioane lei.

”Justiție pe prescripție”. Cum este posibil ca, acum, hoții, tâlharii și corupții să scape de brațul justiției în România
”Justiție pe prescripție”. Cum este posibil ca, acum, hoții, tâlharii și corupții să scape de brațul justiției în România

”Justiție pe prescripție”, PARTEA II-a. Nu doar faptele de corupție sau de evaziune fiscală au intrat sub spectrul prescripției, ci și tâlharii sau hoții au scapăt de brațul care nu e atât de lung al legii.

Recomandări
IGPR: Şoferilor depistaţi pozitiv la Drugtest nu li se întocmeşte dosar penal până vine răspunsul de la Medicina Legală
IGPR: Şoferilor depistaţi pozitiv la Drugtest nu li se întocmeşte dosar penal până vine răspunsul de la Medicina Legală

Poliţia Română precizează că şoferilor testaţi pozitiv cu aparatul Drager5000 nu li se întocmeşte dosar penal, în intervalul de 72 de ore până la sosirea rezultatelor probelor biologice de la instituţiile de medicină legală.

 

Apar primele imagini cu presupusul criminal al dentistei din Brăila. Noi informații despre cum a fost ucisă
Apar primele imagini cu presupusul criminal al dentistei din Brăila. Noi informații despre cum a fost ucisă

Sunt deja 3 zile de când o doctoriță orginară din Republica Moldova a fost ucisă în cabinetul ei stomatologic din Brăila, iar polițiștii nu au reușit să dea de urma criminalului.

Vin furtunile. ANM a emis Cod Galben și Cod Portocaliu în mai multe județe: averse torențiale, vijelii și grindină
Vin furtunile. ANM a emis Cod Galben și Cod Portocaliu în mai multe județe: averse torențiale, vijelii și grindină

Administrația Națională de Meteorologie a emis, sâmbătă, mai multe avertizări de vreme nefavorabilă, valabile pentru mai multe regiuni din România.