”România, te iubesc!”. Semnal de alarmă pentru agricultura națională: ”Mergem cu frâna de mână trasă. Nu conștientizăm”
”Degeaba ne lăudăm cu terenuri fertile. Zero producții. Nimic. Asta au recoltat, prin sudul țării, unii dintre fermieri”, avertizează jurnalistul Rareș Năstase.
Invitat în ediția de dimineață a Știrilor Pro TV, Rareș a vorbit despre situația gravă în care se află agricultura românească, din cauza fenomenelor meteo extreme.
Rareș Năstase: ”Am fost și în vestul țării, am fost și în zona Moldovei și în Muntenia. Vorbim despre o situație cu care trebuie să ne obișnuim de ceva timp. Vorbim de o urgență climatică, pentru că asta trăim, o urgență climatică. Avem cea mai cruntă secetă din ultimii 500 de ani. Vedem ce face seceta dublată de caniculă, de stres termic ș.a.m.d. în agricultură, dar și în viața comunităților. Ați tot prezentat la știri - fântâni care au secat, oameni care au primit apă în diverse bazine pentru că nu mai era apă în satele și comunele respective - apa devine o monedă forte în economia mondială. E clar că toată Europa a fost lovită de valul ăsta de căldură și noi, ca stat, trebuie să învățăm ce să facem cu apa. Trebuie să învățăm să avem resurse de apă. S-a tot spus de-a lungul timpului că avem cel mai mare bazin hidrologic din Europa ș.a.m.d.
Dar avem râuri care au secat sau râuri care aveau în copilăria noastră o curgere continuă și acum au o curgere temporară. Pentru că vremea se schimbă și trecem printr-o perioadă, nu știm - mai scurtă, mai lungă - în care există aceste valuri de căldură care usucă plantele, usucă culturile, usucă râurile ș.a.m.d. Și sunt state de la care trebuie să învățăm, pentru că sunt state care se luptă de foarte mult timp cu seceta, au și alt climat acolo, și au tot felul de resurse. De exemplu, în agricultură - pentru că batem mult moneda pe agricultură, este o componentă esențială în economia noastră, în industria românească - se spune despre România că ar putea să fie grânarul Europei. Ei bine, avem terenuri deșertificate șinu prea avem îmbunătățiri funciare.”
Cosmin Stan: ”Asta, pentru că, deși schimbările climatice ne afectează de multă vreme, simțim cu toții asta, statul nu prea face nimic să preîntâmpine apariția problemelor.”
Rareș Năstase: ”Statul ar fi trebuit să facă multe perdele forestiere și ar fi trebuit să se ocupe de sistemul de irigații. Acum, eu, mai mult decât în alte reportaje, mi-am dorit foarte mult înacest reportaj să am partea asta de soluții, să vedem ce fac oamenii care chiar se adaptează și încearcă ceva. Și am văzut, de exemplu, metode din Australia, o agricultură conservativă, undeva în sudul țării, în Teleorman, acoperirea cu un strat gros de paie a pământului, pentru a nu mai pierde din umiditate. Erau diferențe destul de mari, de la 51 de grade, pământul ținut sub bătaia soarelui, până la 17-18° sub paie sau chiar paiele respective aveau undeva la 30 de grade. Adică astea erau niște metode din Australia, Africa ș.a.m.d. Sunt metode aplicate în Israel, care scoate rod din piatră seacă.”
Cosmin Stan: ”Bine, și ce ne împiedică pe noi să aplicăm aceste metode?”
Rareș Năstase: ”Sunt niște costuri mari, dacă care sunt strict pe seama fermierului. Bazine! Își fac, de exemplu, undeva în vestul țării am filmat la Arad bazine din astea uriașe, costă între 2 și 4 euro metru cub excavat. Adică e destul de scump să-ți faci o baltă mare. Fermierii de acolo spuneau, domnule, ar trebui să vorbim la Ministerul Transporturilor, de exemplu, că aici nu mai ține doar de agricultură, ca cei care construiesc autostrăzi și aveau în zona aia un drum expres între Arad și Oradea, să facă stânga-dreapta pe terenurile fermierilor niște gropi, pentru că ei trebuie să-și ia oricum argilă și diverse soluri, pământ pentru construcția de drumuri.
Da, sunt niște chestiuni noi, dar trebuie să înțelegem că apa va fi o monedă forte, devine tot mai valoroasă. Și, oricum, statele care vor avea pământ de cultivat, resursă de apă și tehnologii - vor putea sta la masa discuțiilor importante. Altfel... ai pierdut trenul și ne va afecta pe toți la la buzunar. Spre exemplu, în vestul țării se vorbea căse face mult porumb. Da, ne-am dus acolo și fermierii din Banat, de exemplu, ne spuneau că în câțiva ani, dacă va continua seceta, vom importa porumb, pentru că ei nu mai cultivă.”
Rareș Năstase: ”Mergem cu frâna de mână trasă, dar cred că nu conștientizăm. E o chestiune care ne lipsește și la nivel de stat: să anticipăm! Noi nu anticipăm! Mulți fermieri au mers la mila Domnului, multe autorități lasă lucrurile să se perpetueze așa de la un an la altul. Și avem și fenomene extreme din care unii specialiști spun că și de acolo ar trebui să luăm resursa de apă. Au fost inundațiile din Galați cu tragedii, ș.a.m.d. Acolo s-au făcut bălți uriașe, lacuri. Înțeleg că alte state încep să-și facă provizii, trag apă de acolo, fac bazine subterane. Se întâmplă asta în Statele Unite!”
Duminică, 13 octombrie 2024, de la ora 18:00 la PRO TV, urmărim o nouă ediție a emisiunii „România, te iubesc!”.
Colegul nostru, Rareș Năstase, ne prezintă ancheta ”Țara apelor pierdute”.
Etichete: agricultura, Rares Nastase, Romania te iubesc, seceta,
