Planul unor tineri pentru a salva istoria Capitalei. Fac cu resurse proprii ce statul nu poate

Ultimul update: Vineri 26 Ianuarie 2018 17:50
Data publicarii: Duminica 17 Decembrie 2017 18:44
Categorie: Romania, te iubesc!

Acolo unde autorităţile dau greş sau sunt ignorante, intervine entuziasmul şi puterea tinerilor.

Un grup de iubitori de istorie şi patrimoniu au pus bazele unui proiect care îşi propune să inventarieze toate zonele istorice ale Bucureştiului, toate clădirile de patrimoniu, pentru o bază de date care să poată să fie accesata de oricine. La strigarea lor s-au alăturat sute de voluntari, care vor să contribuie la "Catalog Bucureşti".

Aproape în fiecare week-end din această toamnă, zeci de tineri, grupaţi pe străzi, puteau fi văzuţi cu hârtii şi aparate foto în zonele istorice ale Bucureştiului. Ei sunt voluntari într-un proiect ambiţios ce vrea să inventarieze 98 de zone protejate din capitală: Catalog Bucureşti.

Demersul este unul inedit. Iniţiatorii sunt câţiva entuziaşti, iubitori de istorie, patrimoniu şi arhitectură care vor să facă ceea ce statul român n-a fost în stare. Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate nu este la prima iniţiativă de a aduce Bucureştiul mai aproape de oameni.

Pe Edmond l-am cunoscut în urmă cu doi ani, în timp ce făcea tururi la pas, gratuite, pentru cei care voiau să cunoască mai multe despre oraş. Tânărul ţinea lecţii în faţa a sute de oameni deschişi pentru informaţii noi, despre Bucureştiul vechi.

Românul ales de Elon Musk să construiască trenul viitorului. Pe el ar putea fi steagul României

Edmond: "Calea Moşilor se numea Podul Târgurilor de Afară. Mircea Damian povesteşte că în anii 30 dacă nu te întâlneai cu un cunoscut nici pe Calea Victoriei nici la cafenele, nici nu îţi dădeai vreo întâlnire, musai te întâlneai cu el în Târgul Moşilor."

Edmond, Alberto şi Raluca sunt creierele din spatele noului proiect care îşi doreşte să radiografieze zonele istorice.

Edmond: "Ideea ne-a venit când am vrut să reluăm un tur de mahala prin spatele Patriarhiei Române, pe strada Ienăchiță Văcărescu, o zonă cu un ţesut istoric foarte valoros al Bucureştiului, făcusem un tur prin 2017 şi în vara lui 2016 ne-am dat seama că nu mai e nimic de văzut. Blocurile interbelice erau îmbrăcate în polistiren, casele interbelice, unele dispăruseră şi am vorbit cu Alberto şi i-am spus, cred că nu mai putem face nimic. De fapt, ritmul în care s-a distrus oraşul e atât de mare încât, iaca nici măcar tururi nu mai putem face."

Iniţial, au vrut să facă doar o arhivă foto pentru a rămâne măcar memoria actuală a locurilor.

Edmond: "După care ne-am dat seama că nu există un inventor al zonelor protejate, mă rog, un inventor cu toate imobilele din zonele istorice"

Raluca este architect şi cadru didactic la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, iar s-a alăturarea la proiectului început în martie a fost una naturală.

Raluca: "Bucureştiul e în pericol să-şi piardă o mare parte din patrimoniul construit, altfel spus identitatea lui. Timp de 20 de ani nu s-a făcut nimic în ceea ce privveste clădirile din zonele construite protejate, sunt multe zone în care fondul construit e într-o stare de degradare foarte mare şi cred că această lipsă de reactive a comunităţii, a autorităţilor, a specialiştilor din domeniu face necesară o astfel de inventariere."

Aşa că au luat iniţiativă. N-au vrut să întoarcă capul. N-au vrut să stea pasiv cum oraşul lor se distruge puţin câte puţin, în fecare zi.

"Am cerut ajutorul unui număr de vreo 30 de voluntari şi surpriză a afost imensă, ne-au răspuns aproape 300 de oameni care au spus că vin cu aparatul foto, cu laptopul lor, care îşi dau ore din viaţa lor ca să facă inventarul acestor zone protejate."

"De exemplu eu am terminat urbanism la Facultatea de Construcţii, dar nu lucrez în domeniu, şi am dorinţa de a mă implica în timpul liber, în ceva conex urbanismului."

"Pentru că am observat de-a lungul timpului că clădirile se degradează. E o chestier care pe mine mă scoate din minţi. Şi e păcat să asistam fără să facem nimic să asistăm la această degradare."

"Cred că cea mai mare problemă este percepţia populaţiei. Lumea nu este educată în sensul că şi asta este o prioritate la nivel de oraş."

Echipele sunt împărţite în 2-3 persoane coordonaţi de arhitecţi, urbanişti sau specialiști în patrimoniu, cei care au şi structurat metoda de lucru.

"Vom încerca să inventariem o zonă protejată care a scăpat de cee ace s-a întâmplat înainte de 1989, de demolări. A fost la limită."

Urmăresc parametri foarte clari, de la poziţionare, date urbanistice şi până la aspectul reliefat prin fotografii.

"Este destul de laborioasă şi implică o cantitate foarte mare de informaţie. Mult timp, pentru că o dată trebuie cartate, introduse în baza de date, corectate la prima mână ca să zic aşa de noi, de coordonatori, verificate şi corectate încă o dată de experţi şi specialişti din domeniu"

Deşi un astfel de proiect ar fi trebuit să fie făcut de autorităţi, Catalog Bucureşti este doar iniţiativa unor entuziaşti.

"Facem cu resurse proprii ceea ce statul trebuia să facă acum 20 de ani."

"Atitudinea autorităţilor este neclară a pentru că de-o parte atât Primăria capitalei şi Ministerul Culturii au nevoie de acest inventor, acest inventor ar putea fi un inventor de lucru pentru Comisia Naţională a Monumentelor istorice şi alte monumente de specialitate, dar pe de altă partea, a face inventarul tuturor problemelor fondului construit istoric înseamnă să pui pe perete, în văzul tuturor toate problemele, toate ilegalităţile, toate riscurile şi vulnerabilităţile la care sunt expuşi toţi locuitorii oraşului."

Iar deschiderea autorităţilor a fost minimă, aşa că tinerii sunt nevoiţi să se substituie statului. Una dintre puţinele instituţii care a reacţionat a fost Institutul Naţional al Patrimoniului condus de un arhitect.

"Mi se pare esenţial să dezvoltăm nişte mecanisme de cooperare care pe de-o parte să ne ajute pe noi și sistemul public să obţinem informaţia necesară pentru a putea gestiona patrimoniul. Parteneriatele cu societatea civilă ne dau posibilitatea să beneficiem de forţa pe care aceste organizaţii o au. Ele sunt capabile să mobilizeze cifre impresionante de voluntari, în cazul acesta Catalog Bucureşti este un caz foarte ilustrativ pentru ceea ce spun."

"Mi s-a părut foarte interesant proiectul şi am vrut să fac şi ceva pentru oraş, adică mi s-a părut că e ceva care n-o să fie degeaba."

Raluca: "E complicat de făcut acest proiect pentru că se pot carta datele doar primăvara sau toamna când nu există vegetaţie pentru că altfel este imposibil să fotografiezi faţadele imobilelor. Şi da, timpul e scurt, cantitatea e multă."

Ştefan: "Bucureştiul are un fond construit enorm, foarte bogat şi valoros, şi în acelaşi timp foarte puţin cunoscut la nivelul acesta, instituţional administrativ. Nu ştim ce se întâmplă pe teren, nu pot să vă spun ce se întâmplă în momentul de faţă, câte clădiri monument istoric există în Bucureşti. Pot să vă spun câte poziţii sunt în listă, dar unele conţin multe clădiri."

"Acest proiect, catalog Bucureşti ne va pune şi nouă la dispoziţie date extrem de valoroase ca să putem să ne completăm cunoştinţele şi să putem în consecinţă să reacţionăm mai bine."

"Oamenii devin conştienţi că oraşul este şi al lor, fac parte din acest oraş şi singura modalitate ca acest oraş să se poată schimba este ca fiecare dintre ei să se implice."

Cu cât mai mulţi oameni conştientizează că oraşul este al lor, cu atât mai bine. Oricine va putea consulta baza de date - de la cei care vor să se mute într-o zonă, la oamenii de afaceri care vor să-şi deschidă hoteluri, cafenele sau magazine.

"Proiectul Bucureşti este mai mult decât un semnal de alarmă, este un instrument pentru toţi locuitorii oraşului, un instrument care nu există şi care va exista în următorii 2 ani, de care orice bucureştean se va putea folosi."

"Oraşul e un decor care se schimba mult mai puţin decât noi, cei care populăm acest decor. Suntem noi oamenii mai vremelnici decât clădirile oraşului. Este important să-ţi cunoşti oraşul pentru că ceea ce ne defineşte viaţa este aceasta coordonată de timp şi spaţiu. Îţi cunoşti timpul în care trăieşti şi spaţiul în care locuieşti. Nu poţi exista, nu poţi locui decât într-un spaţiu dat. De ce să nu fiu ignorant faţă de spaţiu în care locuiesc? Pentru că în primul rând îmi face viaţa mai frumoasă."

O mână de tineri entuziaşti, veseli, optimişti, iubitori de frumos, încrezători în puterile lor reuşesc să strângă în jurul lor oameni care le împărtăşesc aceleaşi valori. Catalog Bucureşti poate fi multiplicat şi în alte oraşe din ţară şi este un exemplu despre cum ambiţia şi perseverenţa pot să urnească chiar şi inerţia autorităţilor, iar optimismul lor poate fi contagios.

”Dragoste” și artă. A trăit cu 5 lei pe zi, până când i-a venit o idee care l-a făcut faimos

”Dragoste” și artă. A trăit cu 5 lei pe zi, până când i-a venit o idee care l-a făcut faimos

porumbel constanta

Mizerie care costă milioane de euro, în spitalele de stat. Spitalul Județean Constanța, tabloul perfect al jafului

Politicienii se plâng că nu sunt bani pentru sănătate, dar în sistem se fac fraude de milioane

Sistemul public de sănătate e în colaps, deşi primeşte 9 miliarde de euro pe an

”România, te iubesc!”: Sistemul Sanitar este tot mai bolnav, deși sumele alocate au crescut de 20 de ori

Evaluarea unuia dintre cei mai importanţi economişti români: "Suntem pe la jumătatea Africii"

Lovitura dată mineritului din România în '97, un ”genocid social”

Economie. Caut strategie

România la 100 de ani de stat modern: sărăcie și mizerie îmbinate cu tehnologie de ultimă oră și rezerve uriașe