O INDUSTRIE ÎNCÂLCITĂ, partea a III-a. Cum au ajuns colecţiile Andreei Tincu pe podiumuri de modă din toată Europa

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Duminica 30 Septembrie 2018 17:40
Categorie: Romania, te iubesc!

O INDUSTRIE ÎNCÂLCITĂ, partea a III-a. 200.000 de români încasează ajutor social, dar când ofertele vin, cei în putere le refuză spunând că trebuie să stea toţi adulţii cu copii acasă.

Alţii sunt nemulţumiţi de salariul minim oferit, deşi n-au nici o calificare. În aceste condiţii patronii fabricilor textile refuză comenzile venite de peste hotare, pentru că n-au cu cine să le coasă.

În faţa acestor realităţi, patronii unor fabrici au renunţat la lohnul clasic. Au trecut la alt nivel: oferă clienţilor haine produse integral în unităţile lor, având în faţă doar schiţă. Și le vând la preţuri chiar şi de 10 ori mai mari decât în faza de lohn.

Într-o astfel de fabrică se va realiza prima colecţie românească 100% din in şi cânepă sub brandul Patzaichin.

Periodic o caravană pleacă prin sate să-i convingă pe oameni că pot avea un serviciu şi dacă n-au calificare. Ultima dată i-am însoţit şi noi. Trei opriri, trei primari, zeci de asistaţi social, şomeri şi oameni care n-au muncit niciodată.

- Aţi muncit ceva până acum?
- Nu.
- Niciodată?
- Niciodată.
- Din ce trăiţi?
- Ajutorul social.
- De ce nu v-aţi angajat?
- Dacă n-am carte. O singură clasă am. Atât.

Piaţa muncii se află într-o situaţie fără precedent. 20% din cei cu putere munca lucrează în străinătate, iar 200.000 primesc venit minim garantat, deşi sunt în putere de muncă.

Şi-n vreme ce Elena Stoica îşi prezintă oferta de muncă, anunţând clar că primeşte pe oricine vrea să lucreze, că le plăteşte transport şi cursuri de calificare, la căminul cultural se prezintă un curios. Liviu Costache, 20 de ani.

- Aveţi un loc de munca?
- Nu.
- Din ce trăiţi?
- De la tata.
- Tu ce şcoală ai?
- Două clase.
- Ai vrea să munceşti?
- Ce?
- La fabrica de confecţii.

Ar vrea să muncească şi ... nu prea. Se mai gândeşte. Alţii ştiu din start ce vor de la viaţă: "E mai bine ajutor social".

Prezentarea se termină, iar oamenii îşi reiau activitatea zilnică. Unii muncesc cu ziua, alţii se bucura de statul de asistat. Iar cei mai mulţi îşi iau lumea în cap.

România ultimilor 30 de ani a pierdut poate cea mai mare comoară. Forţa de muncă calificată. Sunt azi departe de casele şi familiile lor în vreme ce fabricile româneşti se plâng că n-au cu cine munci.

Exportăm nu doar haine, ci şi forţă de muncă. Ne plângem că România nu mai produce nimic. Nu stimulează producţia, nu aduna la aceeaşi masă investitorii, iar strategiile sunt fie neaplicate, fie haotice.

În Occident firmele din industrie s-au grupat în clustere, un fel de organizaţii care adună patroni, scoli din domeniu şi institute de cercetare şi împreună au devenit o forţă. Şi la noi există patru organizate pe zone geografice, iar unul dintre ele este condus de Sarah Wechsler.

Sarah Wechsler crede că toate aceste lucruri se vor întâmpla când statul va percepe investitorii ca pe nişte parteneri.

În lipsa unei viziuni a autorităţilor, patronii de fabrici au căutat singuri soluţia.

Cristina Chiriac deţine alături de soţul ei două fabrici: una de tricotaje şi una de confecţii.

De când au preluat fostele structuri comuniste, au lucrat în principal în zona de asamblare, adică lohn.

Rochia cusută la Roman cu şase lire o găsim pe site de 9 ori mai scumpă. Soţii Chiraic au înţeles însă destul de devreme că acest tip de afacere nu va dura o veşnicie.

Colaborează cu un desginer cu experienţă care era deja un nume în lumea modei din România - Andreea Tincu.

Absolventă a facutății de Arte din Iaşi, Andreea şi-a lansat propriul brand în 2007. Colecţiile ei au ajuns pe podiumuri de modă din toată Europa, iar prestigioase reviste de modă i-au folosit creaţiile în editoriale.

De zece ani, Andreea Tincu lucrează şi colecţiile brandului deţinut de fabrică din Roman.

"Am vrut o linie exclusivistă Andreea Tincu. Eu cred că e important ca fabricile să aibă un brand propriu pentru că foarte multe branduri de lohn se duc spre Turcia şi atunci în mod normal e bine să aibă un brand sau o eventuală soluţie în cazul în care lohnul nu va mai funcţiona", spune Andreea.

Pe Andreea am întâlnit-o în fabrica de tricotaje Smirodava, o fostă întreprindere comunistă deschisă în 1977 care nu şi-a întrerupt niciodată activitatea. Cristina Chiriac a reuşit să o retehnologizeze cu ajutorul fondurilor europene, iar azi exportă aproape toată producţia cu excepţia brandului propriu. Toate produsele tricotate, Andreea le gândeşte pornind de la fire.

Brandul fabricii s-a lansat în urmă cu 10 ani, iar cifra de afaceri a ajuns la 2 milioane 200 de mii de euro. În toată ţara există peste 30 de magazine, iar patronii sunt hotărâţi să facă concurență marilor retaileri care domină în acest moment piaţă.

În magazine schimbă marfa săptămânal, exact cum fac brandurile de mass market. 

Au investit în site pentru că vânzările online au avut cea mai mare creştere.

Ţesăturile româneşti sunt exact cele de la Prodin, unde l-am întâlnit şi pe Doru Simiz.

În fabrica şi-a făcut apartiia şi Ivan Patzaichin, un sportiv simbol, multiplu campion olimpic la canoe. În jurul lui s-a construit un brand de haine care îşi propune să folosească doar materie primă românească.

Colecţia a fost gândită şi desenată de Olah Gyorfash, un designer cunoscut în lumea modei de la noi.

Pandora este una din cele mai mari fabrici de confecţii din ţară şi aproape 1.000. Doru Simiz a pornit de la zero şi a crescut afacerea an de an. Oamenii din fabrica lui câştigă peste medie pentru că a devenit competitiv în această industrie care are un potenţial uriaş. Cu condiţia să fie susţinută de autorităţi, iar patronii să adauge plus valoare mărfurilor pe care le exporta. 

Aşadar, la Focşani ajunge doar schiţa designerului. Inginerii îi fac tiparul şi tot acolo se construiesc mostrele.

Inginerii român pun în pagina schiţele brandurilor de lux care plătesc pentru o haină exportată de Simiz de 10 ori mai mult decât în perioada de lohn. Tocmai de aceea Doru Simiz vânează absolvenţii Facutatii de Textile de la Iaşi.

Ca să-i ţină în fabrica lui, a închiriat un întreg palier cu apartamente într-un bloc din centrul oraşului.

În fabrica de la Focşani primele schiţe ale colecţiei Patzaichin prind contur, iar proiectul ar putea resuscita nu doar o industria primară pentru că se vor folosi materiale româneşti, ci şi exportul de design românesc.

Colecţia a fost deja expusă la Londra şi curând va fi lansată şi în România. Haina românească din in şi cânepă se relansează în jurul unui simbol naţional.

Întreaga industrie trebuie să se reaşeze şi să-şi deseneze propriile colecţii. Să defileze cu design, producţie şi material românesc ca să-şi recapete un loc pierdut într-un domeniu care dă unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii.

madalina stoica
Parfumul ei a luat marele premiu în 2016. Mădălina Stoica, despre aroma României
Antreprenorul Sergiu Biriș explică ”de ce nu ajung oamenii milionari”
Singurul român care lucrează direct cu Prințul Charles. ”Am cea mai fascinantă slujbă”
Ce este Teoria Constructală, cu care românul Adrian Bejan a uluit Planeta
Românul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul
România, te iubesc: Emisiunea integrală din 9 decembrie 2018
Andreea Macri
Andreea Macri din România, povestea incredibilă a fotografului oficial al celebrei reviste Vogue din Paris