Noul spital din Lugoj: o afacere frauduloasă în care o firmă din Turcia se folosește de NATO. Codruța Kovesi a intrat pe fir

Altele nici n-au început pentru că în procesul de licitație autoritățile au descoperit că actele nu dovedesc că au construit obictivele strategice în țările din afara României.

Vedem acum o rețetă de fraudare cu ramificații internaționale. Începem cu exemplul spitalului nou de la Lugoj.

Finațat prin PNRR, în valoare de 150 de milioane de euro, spitalul este în pericol de a nu fi construit după ce la licitație s-a înscris o firmă din Turcia care susținea că a făcut un spital în baza NATO de la Incirlik. În fața judecătorilor n-au adus suficiente probe, așa că licitația s-a anulat. În cauză, Parchetul European a început o anchetă.

România, raiul firmelor străine

România a devenit raiul firmelor străine care prosperă căpușând licitații publice în valoare de sute de milioane de euro. Acestea se înscriu la licitații aducând documente care să ateste experiența similară sau scrisori de garanție false, blocând astfel finanțările europene sau de la bugetul de stat. Iar totul se întâmplă sub privirea autorităților care par luate prin surprindere de mafia italiană ce își mută treptat afacerile în România.

Citește și

Plaja fină de odinioară a dispărut pentru totdeauna, după ”reabilitare”. Turiștii intră acum direct în gropile din mare

Avocatul care a dat o țeapă imobiliară de peste 12 milioane de euro a încheiat un acord cu procurorii. Banii furați, folosiți pe păcănele și investiții speculative

Vedem cum, puși în fața faptului împlinit, cei care ar trebui să se sesizeze ridică din umeri.

Claudiu Buciu, manager de proiect al Spitalului Lugoj: "N-au observat nimic. Și când le-am spus, au fost puțin reticenți, ca și cum n-ar trebui să ne uităm la toate detaliile acestea".

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: "Ei trebuie să știe, că ei sunt autoritatea locală".

Mecanismul de fraudare e simplu: antreprenorii străini pun la dispoziția constructorilor români documente care atestă că au experiență similară în construirea obiectului contractului, așa cum cere legea, iar la schimb percep un procent din valoarea totală a contractului.

Valentin Ifrim managerul Societății Aquaserv Tulcea: "Și ce câștigă ei din această societate? De regulă, se practică un procent între 2 și 10% din valoarea contractului, fără ca ei să facă absolut nimic".

Dintr-un contract de 150 de milioane de euro, antreprenorul străin câștigă, dacă percepe 5%, 7,5 milioane de euro, fără să dea prin în țara noastră. Grav este că atunci când le cauți lucrările prin țările unde susțin că au construit, fie nu le gasesti, fie sunt facute de altcineva

Procurorii europeni investighează o parte dintre aceste cazuri pentru care au fost sesizați sau au aflat din presă, iar valoarea dosarelor de fraude privind fondurile europene se ridică la 3 miliarde de euro. În cazul în care aceste nereguli sunt descoperite în procesul de implementare, România trebuie să ramburseze toți banii europeni.

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European: "Am observat că grupurile organizate, inclusiv mafia, și-au redirecționat activitățile dinspre traficul de droguri, traficul de persoane sau alte infracțiuni grave, care erau cumva principala lor activitate, s-au mutat înspre frauda economică și financiară".

Câciu susține că Laura Codruța Kovesi "vorbește prea mult despre România"

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România: "Mafia e peste tot. Eu o respect pe doamna procuror european, dar cred că vorbește prea mult despre România".

Adrian Câciu este ministrul care conduce instituția ce trebuie să vecheze finanțările europene. România primește prin PNRR 30 de miliarde de lei pe care să le investească în lucrări de infrastructură sanitară. Unul dintre proiectele intrate pe lista de finanțare a fost spitalul de la Lugoj, pentru care autoritățile făcuseră demersuri anterioare privind studiul de fezabilitate și etapele premergătoare ca să fie gata sa pornească șantierul după adjudecarea licitației. În aceeași situație se aflau și proiectele pentru extinderea spitalului din Bistrița și construirea spitalului de Neurologie din Cluj. În vreme ce ultimele două se pregătesc de recepția lucrărilor, la Lugoj nu s-a săpat nicio lopată de pământ.

Claudiu Buciu, manager de proiect: "Dacă lucrurile mergeau ca la carte și se câștiga licitația, astăzi eram la etajul 1. Avem și autorizația de construcție, deci partea din proiectare e deja finalizată. Ar mai fi fost de lucru la proiectare patru luni, dar noi avem, spre exemplu, obținute toate autorizațiile de demolare, adică aveau front de lucru. Nu se stătea. Noi am calculat lucrurile în așa fel încât, din clipa câștigării licitației, să nu stai să aștepți faza de proiectare până la execuție".

Primăria Lugoj a obținut o finanțare de aproape 100 de milioane de euro pentru construirea unei unități sanitare moderne, cu toate specializările necesare: compartiment de primiri urgențe, bloc operator cu cinci săli, obstetrică și ginecologie, și terapie intensivă. O veste incredibilă pentru pacienții care astăzi se tratează într-o unitate sanitară veche de mai bine de 100 de ani.

Spitalul este un portal ce îi poartă în timp pe cei care vor să vadă cum erau construite spitalele la începutul secolului trecut.

Singurele intervenții au fost o zugrăveală într-o nuanță de roz pal, care îi plăcea fostului primar, și o scară de marmură până la intrarea în secția condusă de fostul manager. În rest, mai nimic. În secția de chirurgie, aparatura nouă obținută cu fondurile destinate post-COVID contrastează puternic cu vopseaua de pe pereți și varul care cade de pe tavan.

Un salon renovat este complet rupt de peisajul dezolant.

La Lugoj, oamenii nu se pot trata cu "Doamne, ajută", de aceea vestea că se va construi un spital nou a fost ca o gură de aer pentru comunitate. În secția de pneumofiziologie, până și vopseaua albastră e veche de zeci de ani. Bolnavii cu afecțiuni ale plămânilor urcă două etaje până rămân fără aer, pentru că nu există lift. Iar într-un salon, peretele s-a crăpat atât de tare încât șefei de secție îi e teamă să mai interneze pacienți.

În ciuda acestor condiții, bolnavii nu se plâng. Măcar e curat, iar cadrele medicale sunt de treabă.

Lenuța Juresc, pacientă: "Acum nu e aici, dar tot e bine că este aici. E bine! Eu sunt foarte mulțumită. Îl bucur!".

Singura secție relativ renovată este cea de interne, dar asta pentru că doctorița care o conduce a strâns bani de unde a putut.

Aceasta e realitatea locuitorilor unui oraș care așteaptă ca cineva să se uite și la ei. Se tratează în secții cu circuite de 100 de ani, în vreme ce autoritățile se văd prinse într-un păienjeniș de interese politice și comerciale, iar noul spital ultramodern riscă să rămână doar pe hârtie.

În luna iunie a anului trecut, Primăria Lugoj scotea la licitație lucrarea "Construire spital și funcțiuni conexe" în valoare de 418 milioane de lei, bani proveniți din PNRR. Manager de proiect era Claudiu Buciu, fost primar, demis în urmă cu doi ani pentru că și-a schimbat adresa în acte, devenind rezident în Germania, fapt ce contravine legii. Buciu a rămas în primărie consilier personal și manager de proiect pentru spital.

Licitația a fost câștigată de o asociere de firme din România și una din Turcia. După ce oferta a trecut de etapele de evaluare tehnică și financiară, a fost desemnată o comisie de experți formată din reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Achiziții Publice și doi consultanți în achiziții care au cerut câștigătorilor să aducă documente care să ateste că au experiență similară în construirea de spitale. Cei doi sunt soț și soție și au o firmă de consultanță în domeniul achizițiilor publice.

Primul lor client în calitate de proaspeți antreprenori a fost Primăria Lugoj.

Nicușor Lascu, expert achiziții: "Și în acest fel am ajuns să acordăm consultanță pentru întâlnirea documentației de atribuire și, în calitate de experți cooptanți, evaluarea ofertelor".

Ei au fost primii care au observat că sunt nereguli în documentele atașate de firma turcă, cea care se așezase lângă români tocmai ca să probeze că știu să facă spitale. Turcul susținea că a construit o unitate sanitară pentru Insirlik Air Base aparținând forțelor aeriene americane, cu rol strategic pentru NATO.

Monica Petrescu, expert achiziții: "Documentele privind experiența similară erau depuse astfel încât să nu reiasă dintr-un singur document că îndeplineau cerințele, dar nici dacă le puneai cap la cap, tot nu reieșea exact unde era locația executării respectivului spital pe care l-au invocat drept experiență. Nu era clar nici beneficiarul, pentru că beneficiarul spitalului avea trei denumiri diferite".

Managerul de proiect a descoperit că documentul tipizat era diferit de cel folosit de armata americană în procedurile de achiziții, iar datele erau completate greșit.

Claudiu Buciu, manager de proiect: "La punctul 8 trebuie să treci unde se trimit ofertele. Dacă se trimit la aceeași adresă, nu mai completezi nimic la punctul 8. Dacă se trimit la o altă adresă pentru care sunt cursale, completezi. Ei, ce credeți că au completat ei aici? Adresa lor și numele lor. Adică elemente simple. Data semnării contractului: 1 august 2018. Tot în documentul ăsta scrie că ofertele trebuie depuse până în 1 august 2018. Cum Dumnezeu să depui tot ziua ofertele de un spital până la ora 10:00 în 1 august și tot în 1 august să fi semnat contractul?".

Turcul susținea că a construit acest spital în baza NATO și a atașat la dosar o serie de fotografii doveditoare, dar la o simplă căutare pe internet poți descoperi că, de fapt, sunt ale unui spital construit în California, în cadrul Marine Corps Air Ground Combat Center, nicidecum în baza militara din Turcia.

Monica Petrescu, expert aciziții: "Pe site-ul ofertantului respectiv apărea o poză a spitalului, invocată drept experiență similară, scrisă cu numirea spitalului și perioada execuției lucrărilor cu câțiva ani înainte, scrisă pe site. E clar că nu am întrebat chiar și acest lucru. Și după ce am întrebat să ne edificăm ce e cu acele imagini puse în ofertă la noi ca fiind respectivul spital, pozele respective au dispărut de pe site, au fost retrase. Dar, pe un site al unei firme de proiectare din Statele Unite, ca fiind executate de respectiva firmă. Am întrebat ce... Chiar am invocat lucrurile acestea și mi s-a răspuns că l-ar făcut ei, de fapt, în calitate de subcontractant al respectivei firme, dar fără nicio dovadă, nimic".

Reporter: "Ok. Asta v-au răspuns în scris?".

Monica Petrescu, expert aciziții: "Da, da. Le-am cerut un răspuns turcilor de la ACER care ne-au spus că i-au invitat pe oficialii de la Lugoj să vadă spitalul din Turcia, lucru infirmat de fostul primar, iar în privința fotografiilor susțin că legea nu le permitea să fotografieze spitalul din Turcia. Așa au atașat fotografii ale unui spital din America unde lucraseră ca subcontractori ai unei firme locale".

Articol recomandat de sport.ro

Împușcat la ieșirea din sediul unei televiziuni