Reabilitarea proastă a litoralului, impusă statului de o firmă olandeză. Plaje mortale pentru turiști: ”Mi s-a furat marea”
REABILITARE, ÎN NISIPURI MIȘCĂTOARE, partea a III-a. În nicio țară civilizată nu se deschid șantiere de reabilitare costieră în mijlocul sezonului.
În această vară, antreprenorii, sub ochii îngăduitori ai autorităților, nu au ținut cont de reguli sau legi. Litoralul a devenit doar o sursă de venit pentru unii, în defavoarea turistului român.
Marius Stamat este managerul de proiect pentru compania olandeză care a câștigat cele mai multe tronsoane de reabilitat.
Marius Stamat, manager Van Oord România: ”În general, vara se evită lucrările tocmai pentru a permite desfășurarea corespunzătoare a sezonului estival, sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Există o astfel de prevedere, inclusiv în caietul de sarcini al proiectului. Și este și modul în care noi ne-am pregătit, ca pe perioada verii, între 15 mai și 15 septembrie, să nu efectuăm lucrări. Doar că vremea este vremea, marea este marea și dacă nu înțelegem ce înseamnă marea, atunci nu cred că putem face o discuție foarte, foarte largă”.
Pretextul invocat: erau zone afectate de eroziune care ar fi trebuit "reparate" pentru a fi date circuitului turistic.
Marius Stamat, manager Van Oord România: ”Deci cele 2 furtuni din noiembrie au creat niște distrugeri masive în ceea ce înseamnă litoral și puteți să-i întrebați pe toți operatorii de plajă de aici. Motivul a fost că datorită acestor furtuni nu au mai existat plaje. Au existat numai porțiuni cu pietre, dar nu puteai să o numeșți plajă. Deci era totuși un dezavantaj pentru turism. Atunci, în februarie anul trecut, beneficiarul ne-a chemat și a zis ce ar însemna să începeți înnisiparea mai devreme. Păi, ca să începi mai devreme, trebuie să schimbi toată logistica proiectului, pentru că noi aveam totul pregătit să începem în septembrie”.
Stelică Hagi: ”Este o decizie a beneficiarului pentru a putea salva turismul românesc în sudul litoralului românesc. Vă spun, astăzi, lumea se bucură”.
Ultima etapă de reabilitare costieră a fost câștigată de Van Oord în urma mai multor licitații anulate. Olandezii au semnat în 2023 și au devenit jucătorul care dictează la Marea Neagră, având cele mai multe contracte cu ABADL.
Consultant tehnic: ”Iar de ce s-a lucrat în timpul verii, pentru că mai mult decât sigur, contractorul respectiv a avut un echipament care trecea pe lângă Marea Neagră și a zis clientului, Apele Române Dobrogea Litoral, acum vreau să fac, moment în care clientul Apele Române Dobrogea litoral s-a făcut preș în fața contractorului. De obicei, așa se întâmplă când dai mai multe contracte unui singur contractor. Contractorul ajunge ajunge să dicteze clientului, de asta suntem în situația aceasta de a se lucra în timpul sezonului estival, printre turiști, fără nicio normă de securitate a muncii, fără nimic absolut”.
Laszlo Barabas: ”Este foarte greu să obții draga, însă lucrurile se confundă, se desfășoară conform graficului. Știți foarte bine, o dragă când vine lucrează zi și noapte, deci aici ei nu se opresc. Se schimbă echipajul în permanență, iar utilajul este în funcțiune în permanență”.
Marius Stamat, manager Van Oord România: ”Nu aceasta era nava prevăzută în proiect să vină. Deci navele astea nu-și permit să stea tocmai pentru că au niște costuri, m-am gândit că în perioada asta a fost disponibilă și atunci s-a făcut programul și am scos-o dintr-un proiect din Egipt. Deci era într-un proiect în Egipt și puteți să verificați că este tot un proiect public. Și pentru că egiptenii mai aveau niște chestii de rezolvat, s-a oprit proiectul acolo”.
Astăzi, se lucrează intens pe litoral, nu doar la Olimp, ci și în Costinești, Jupiter sau Cap Aurora.
În zona șantierelor, responsabilitatea salvamarilor a fost limitată. Nu s-au măsurat adâncimi, nu s-au pus balize pentru că se presupunea că acolo nu sunt turiști, deși aceștia erau cu zecile.
”Prietene, du-te dincolo de gard și avertizează lumea să meargă la mal. Știu că nu vine jandarmeria, dacă nu vine, măcar unul să fie amendat, nu am ce să fac eu, acum mai scot de aici și ei se întorc pe partea cealaltă. Deci eu când m-am întors de aici, nu sunt uite, sunt prea departe de mal. Uite și pe ăla de acolo și am mai văzut câteva persoane”.
Șantierele deschise au sporit temerile de incidente.
Florin Tătui: ”Înainte, atunci când aveam valori din sud, se creau niște curenți în lungul țărmului, da, care puteau fi puternici, dar nu aveau nicio influență asupra turiștilor. În momentul în care se construiesc aceste diguri, atunci când valurile vin din sud, direcția lor va fi schimbată de către aceste diguri și își schimbă direcția, vin perpendicular pe țărm și vor crea condiții favorabile pentru apariția curenților RIP. Observăm că înainte de construcția digurilor, atunci când vântul bătea din sud, aveam această circulație în lungul țărmului în momentul în care apare digul, nu mai apare această circulație. Și apare circulația perpendiculară pe țărm, asta înseamnă curentul, curentul perpendicular pe țărm, care poate să tragă turiști. Sigur, poate să tragă turistul în larg, chiar dacă nu este furtună, chiar dacă apele sunt relativ calme, trebuie să fie condiții de furtună, dar nu suficient de o puternice, de exemplu, pentru a se arbora steagul roșu. Când nimeni nu trebuie să intre în apă, discutăm despre condiții în care avem steag roșu, galben, adică sunt valuri, dar nu atât de mari încât să fie interzisă îmbăierea. Și atunci, pe aceste condiții noi, observăm cum pe niște o condiții de val în care înainte nu se formau curenți RIP, iată că acum se formează acești curenți. Mai mult decât atât, în toată literatura internațională este unanim recunoscut faptul că lângă aceste diguri se formează curenți. Adică exact lângă ele, în zona respectivă, deci și la noi se va întâmpla acest lucru”.
”Pare că mi s-a furat marea, adică mă duc la mare și nu o mai găsesc”
Gelu Vătămănescu, salvamar șef Eforie: ”S-au făcut diguri noi, de exemplu, digul acesta lung nu e, nu exista, nu existau diguri pe departe, astea schimbă oarecum curenții marini, îi schimbă în funcție din ce parte bate vântul. Ne-am familiarizat cu noii curenți, pentru că trebuie să ne adaptăm, în fiecare moment trebuie să fim, să știm ce avem de făcut și cum să facem să fie bine. Se întâmplă accidente, denivelările de pe fund există. După furtuni, fiecare denivelare poate să se se schimbe datorită curenților”.
Florin Tătui: ”Avem cele mai multe intervenții ale salvamarilor, cele mai multe cazuri de decese, dacă discutați cu salvamarii de acolo, vă pot confirma acest lucru. Acești curenți nu au apărut ca urmare a construcției, dar s-au potențat, nu neapărat ca viteză, dar ca și condiții de formare, adică ei se pot forma acum în mai multe zile decât se formau în înainte. Prin construcția acestor diguri foarte lungi o problemă, s-a schimbat circulația locală și am trecut de la o circulație care era preponderent în lungul țărmului, la o circulație care este preponderent perpendiculară pe pe țărm și practic am creat condiții favorabile pentru formarea curenților RIP. Asta înseamnă impact mare asupra siguranței plajelor”.
În Eforie, lumea prefera să stea pe plaja veche, acolo unde calitatea nisipului este mai bună, dar și intrarea în apă mai lină și cu adâncimi mai mici la țărm. Geamandura este la distanțe mult mai mari și permite îmbăierea.
Gelu Vătămănescu: ”Deci o diferență aici, toată vara e înghesuială, toată lumea unul lângă altul, dar în rest pe plaje e mai liber”.
Pe plaja nouă, doar o mână de turiști, chiar dacă noi am filmat încă în sezon. Asta arată și diferență de calitate.
”Poate e doar un început și poate o să se mai aranjeze, nu? Sper să se mai aranjeze, oricum, marea mai lucrează”.
Un neajuns semnalat de turiști în zonele finalizate este dimensiunea plajei.
Alfred Vespremeanu: ”Decenii întregi vom avea acest semi-deșert în fața ochilor noștri. Mie, într-un fel așa teatral, poate mi se pare că mi s-a furat marea, adică mă duc la mare și nu o mai găsesc”.
Plaja din Mamaia a fost reabilitată de compania olandeză Boskalis și recepționată de ABADL în 2021. Să mergi desculț pe acest tronson de plajă este un exercițiu greu de făcut.
Florin Tătui: ”Vedem, de exemplu spre Mamaia Nord, recomandarea era să se facă o înnisipare cu nisip în lățime de 50 de metri, la Mamaia Centru, 70 de metri, la Mamaia Sud 110 metri și aceasta este o valoare maximă, vedeți aici în acest masterplan. Noi nu am mai fost în niciun fel, nici întrebați, nici implicați în acest proces de proiectare și mai departe de execuție, monitorizare etc. Și vă dați seama, ca toată lumea, am rămas foarte surprinși de ce s-a întâmplat, mai ales acum, în faza a doua, vorbesc de lucrările din ultimii 2-3 ani”.
În Mamaia, Apele Române au concesionat 75 de plaje pentru perioade cuprinse între 2 și 10 ani. O zona căutată este cea din fața blocului Caelia, un bloc construit pe faleză, terenul de sub acesta a fost cu ani în urmă și subiectul unui dosar penal împotriva fostului primar Mazăre.
În imobilul construit pe faleză au cumpărat apartamente figuri cunoscute din politică sau mediul de afaceri.
”N-am luat nisip în buzunar, n-am plecat cu el”
La începutul anului au fost demarate pe plaja de la Caelia lucrări de amenajare care au ridicat semne de întrebare. Compania care a luat în concesiune această zonă este controlată de Constantin Bucur, fostul patron de la Gloria Buzău și de Alin-Constantin Bucur, fost deputat PPDD și UNPR.
Alin Bucur, antreprenor: ”Anul trecut am câștigat, am participat la licitație la Apele Române. Am câștigat licitație, dar cred că am din greșeală. Trebuia altcineva să câștige, după cum au decurs evenimentele și ce s-a întâmplat de anul trecut până astăzi”.
Proiectul dezvoltat aici cuprinde mai multe baruri, trei piscine și locuri de atracție pentru turiști.
”- Ați luat-o și ați început investiții aici în valoare de…
- Nu, la un moment dat am pierdut calculele. Acum lucrez să fac o expertiză financiară. Și când voi avea gata, o să vă comunic prețul, deoarece n-am mai vrut să țin calcul, că atunci când ții calculul deja… E vorba de milioane de lei, e vorba de milioane de euro”.
Memoriile tehnice depuse la Apele Române, Agenția de Mediu și Primăria Constanța aveau neconcordanțe în ceea ce privește numărul și dimensiunea construcțiilor și, mai ales, ale materialelor folosite. Marea problema a fost apariția pe plaja nouă a construcțiilor.
Alin Bucur: ”Nisipul este aici, nu a dispărut. N-am luat nisip în buzunar, n-am plecat cu el”.
Și nimeni nu ia nicio măsură.
Primarul Constanței neagă orice implicare în construcțiile considerate ilegale de pe plaja din Mamaia și consideră că a îndeplinit strict un act administrativ.
Vergil Chițac, primarul Constanței: ”PUZ-ul este din 2013. Este pe toată plaja inițială, înainte de înnisipare și cuprinde reglementări urbanistice, depinzând de sector. Autorizația pe care am dat-o este în conformitate cu reglementările urbanistice, în totală conformitate cu reglementările acelea prevăzute în PUZ”.
Administrația Bazinală Dobrogea Litoral a fost condusă ani de zile de Hristu Uzun. A fost reactivat de la pensie pentru a semna majoritatea contractele de reabilitare costieră și tot el s-a ocupat de verificarea concesiunilor de pe litoral.
”Reporter: Faptul că nu s-a mai prelungit domnului Uzun mandatul are vreo legătură cu acest incident?
Laszlo Barabas: Aici domnul director general decide, dar probabil că are. Pentru că au fost niște nerespectări ale legislației, niște neconcordanțe acolo”.
Hristu Uzun a refuzat interviul. Astăzi, locatorul de la Caelia este somat să-și demonteze construcțiile până la 30 septembrie.
Alin Bucur: ”Dacă mă întrebați pe mine, 2 ani înseamnă până la sfârșitul anului viitor. Eu am contract, scrie 2 ani. Nu știu cum calculează dânșii 2 ani”.
Reabilitarea din Mamaia, anchetată de DNA
Conform contractului de execuție, era interzis să se permită construcțiile de orice fel pe plaja nouă timp de 5 ani, pentru a nu afecta garanția de bună execuție. Am solicitat firmei olandeze un interviu despre lucrările din Mamaia, dar am fost refuzați.
Mircea Fechet: ”Am trimis Corpul de Control care a constatat că acele lucrări executate pe plaja nou înnisipată erau ilegale. Autorizația de construire, în opinia colegilor mei de la Corpul de Control, nu respectă legislația în vigoare. Raportul de control a fost trimis și la alte instituții ale statului român”.
Dosarul a ajuns pe masa DNA Constanța, care verifică modul în care reprezentanții statului și-au exercitat îndatoririle în acest caz. Temerile cele mai mari sunt că, odată creat un precedent, profitând de extinderile de plajă, să nu apară noi construcții.
”Reporter: Se întâmplă ilegalități pe litoralul românesc, astăzi, când vorbim, sunt o grămadă de plaje care nu sunt licitate și pe care anumiți indivizi își exercită business-ul și beneficiază de acea plajă. Cum?
Alin Bucur: Păi nu mă întrebați pe mine, întrebați directorul Apelor Române de la București, Sorin Lucaci, că el ar trebui să știe să vă răspundă mai bine”.
Sorin Lucaci, directorul general al Apelor Române, a refuzat interviul filmat.
În Strategia de gospodărire a zonei costiere, document elaborat la Ministerul Mediului, se atrage atenția că, după extinderea plajelor, se vor putea permite construcții definitive la 150 de metri de malul mării.
Consultant tehnic: ”Eu cred că ăsta era mecanismul și unul dintre motivele pentru care plaja din Mamaia a fost considerată atât de lată, astfel încât să mai aducă încă o linie de construcții în nisipul vechi și să rămână nisipul nou”.
În proiectul de reabilitare costieră a fost trecută și o lucrare în nordul litoralului la Edighiol și Periboina. În urmă cu 2 ani, v-am arătat la "România, te iubesc" cum constructorul încalcă legea și contractul.
Bogdan Bulete, guvernator Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării: ”Firma nemțească, ca să zic așa, s-a comportat românește, adică trebuia de la început să spună, domnule, nu putem să facem accesul pe mare, avem o problemă că este zonă de strictă protecție, haideți să schimbăm legislația pentru acest obiectiv strategic”.
Între timp, s-a schimbat legea pentru ca în rezervație să se poată trece cu utilaje care să execute lucrările la stăvilare.
Un impact semnificativ al lucrărilor de pe litoral este și asupra faunei și vegetației din Marea Neagră. Florin Timofte este directorul Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare Marină.
Florin Timofte, director INCDM ”Grigore Antipa”: ”Da, este un proiect care are un impact de mediu, să spun normal, cu oarecare măsură până la un anumit nivel, nu trebuie să acceptăm că proiectele poate vor avea un impact, dar există opțiunea de a manageria. Există opțiunea de a veni cu măsuri compensatorii”.
În proiectele dezvoltate, constructorii trebuie să refacă zonele afectate de lucrări și să aducă natura la starea inițială.
Florin Timofte: ”Proiectul ăsta avea nevoie și de cercetare. În momentul de față, în cadrul acestui proiect, la momentul ăsta nu avem nicio implicare”.
Pescuitul costier, grav afectat de lucrări: ”Pe noi nu ne întreabă nimeni”
Fauna și vegetația au un rol foarte important pentru sănătatea plajelor.
Florin Timofte: ”Iarba de mare sunt acele să spunem organisme care ajută la purificarea apei prin absorbția nutrienților și astfel pot reduce potențialele înfloriri. În momentul de față nu există studii propriu-zise pentru a detecta aceste modificări ale comportamentului unor specii, sperăm în viitor, ne propunem cel puțin începând cu anul viitor, să facem evaluări vizavi de această situație. Nu știm exact, dar aici mai e o situație care trebuie coroborată și cu adaptarea pescarilor la noile condiții”.
Laurențiu Mirea, președintele Federației Organizațiilor de Pescari de la Marea Neagră: ”Când cineva începe un proiect la Marea Neagră, pe pescarii îi consultă ultimii, pe noi nu ne întreabă nimeni”.
Pescuitul costier este afectat de lucrările în desfășurare de pe litoralul românesc al Marii Negre.
Laurențiu Mirea: ”A fost afectat pescuitul, a fost afectat. Vă spune de ce a fost afectat, o dată la noile construcții nu avem voie să acostăm, nu avem voie să tragem, nu avem voie să legăm nici o barcă. Nu vine nimeni să ne consulte, situația pescuitului astăzi, în 2024, este cea mai grea din ultimii 10 ani. Adică de la 12- 13.000 de tone, noi acum am ajuns anul trecut la 3.200 de tone. Nu se poate dezvolta turismul la Marea Neagră, pe teritoriul României, fără pescuit. Încă sunt probleme cu această percepție”.
Pescarii de la Marea Neagră aveau acces la câteva zone pentru a-și duce echipamentele, a-și pune plasele la uscat și bărcile la țărm.
Laszlo Barabas: ”Pescarii, de ce să fie supărați? Marea e tot acolo, e mai încolo cu 200 m sau 100 m, în funcție de lățimea plajei”.
Avem o resursa națională de care nu trebuie să ne batem joc - litoralul românesc. Proiectele dezvoltate aici trebuie să fie gândite în favoarea localnicilor și turiștilor și nu pentru companii care-și rotunjesc conturile de dragul unor lucrări.
România are nevoie de reabilitare costieră, dar aceasta trebuie făcute inteligent și responsabil pentru a rezista 50 de ani, așa cum s-a cerut în garanția lucrărilor.
