Lecţia austriacă de turism. Cum reuşesc să aibă pârtii bune, în timp ce noi ne înghesuim la telescaun
EPISODUL 1, "Partii de milioane- modelul austriac". Muntii nostri aur poarta, noi schiem din poarta-n poarta. Este realitatea amara care impinge in fiecare iarna sute de mii de schiori peste granita.
Cei mai multi aleg Austria. Ce gasesc acolo si de ce fug de tot ce au acasa. Cum stam la capitolul turism in sezonul rece? Sunt intrebari firesti, la care raspundem incepand de astazi printr-o noua campanie marca Stirile Pro TV, "Partii de milioane - modelul austriac".
Investitii uriase in partii intinse pe sute de kilometri si in instalatii care brazdeaza muntii in lung si in lat, oameni care se trezesc cu noaptea in cap si care lucreza impreuna pentru bine tuturor. Sunt doar cateva din ingredientele retetei care ii face pe austrieci sa traiasca excelent din turism. Bani am investit si noi romanii, de cele mai multe ori fara cap si cam sifonati prin buzunarele unor politicieni si oameni de afaceri.
Munti cat vezi cu ochii, peisaje care iti taie rasuflarea, partii intinse pe sute de kilometri, statiuni luxoase, instalatii care traverseaza haurile la sute de metri inaltime. Tirolul este acea parte a Austriei catre atrage in fiecare an milioane de schiori din toata lume. Asta inseamna bani multi pentru comunitatile locale, care traiesc exclusiv din turism. Sunt peste 100 de regiuni in care se schiaza. In total 5200 de km de partii. Suprafata Tirolului este de 12 mii de km patrati. Muntii nostri se intind pe o suprafata de 4 ori mai mare. Cei drept, nu sunt la fel de inalti ca ai austriecilor, dar am putea sa schiem pe cel putin 2 mii de kilometri de partii. Avem 187 de partii omologate, multe dintre ele de doar cateva sute de metri. Puse cap la cap ajung la 162 de kilometri.
Birocratia, hotia si incompetenta au facut ca multe partii, intinse pe munti intregi sa zaca abadonate de ani de zile. Echipamente de multe milioane de euro, pline de praf si iesite din garantie asteapta in multe locuri sa fie puse in functiune. Asa ca multi romani pleaca sa schieze peste granita. Peste 200.000 de schiori romani aleg in fiecare an Austria.
Raiul schiorilor. Sunt 238 de kilometri de partie, 73 de intalatii care strabat muntii in toate directiile. Instalatii care pot cara in fiecare ora peste 93 de mii de oameni. Sa tot schiezi in conditiile astea. Am ajuns aici pentru a afla care este secretul austricilor, pentru a intelege cum de au reusit sa transforme sporturile de iarna intr-o industrie. La Stirile Pro TV si la "Romania, te iubesc" vom schia in zilele urmatoare in mai multe statiuni din Austria, vom cunoaste proprietari de hoteluri, manageri si localnici, oameni care stiu cum sa-i atraga pe turisti si sa faca bani in varful muntilor. Vom merge si pe partiile din Romania si vom afla care sunt cele mai cautate locuri, cum arata si ce le ofera turistilor.
Acum 80 de ani, Ischgl era cel mai sarac sat din Tirol. Acum este cel mai bogat. Pe un varf de munte l-am intalnit pe Tiberiu Miklo, un roman stabilit aici acum 26 de ani. Vara e antrenor de tenis, iarna de ski.
La Ischgl, austriecii si-au unit partiile cu elvetienii. Asa au format un domeniu schiabil urias. Si oriude intorci privirea vezi partii si instalatii.
Austriecii au taiat muntii in lung si in lat pentru a construi partii. Pe orice vale se poate skia este o partie. Pentru ca asta inseamna multi turisti si bani pentru comunitatea locala. Acolo in vale este un sat si a construit partie. Se vede cum urca telescaunul pe munte. Mai incolo un alt sat iarasi instalatiea pe munte. Aici in Tirol fiecare catun are instalatie de schi.
Tiberiu Milko: "Prin munca serioasa. Disciplina, oameni care voiau sa faca ceva, nu sa le fie numai lor bine. Sa le fie la toti. Toata valea asta e bazata pe ce se intampla in Ischgl. Are unul probleme, hai ca te ajutam nu ca iti dam in cap sau altceva."
Domeniul schiabil este administrat de o singura companie, in care localnicii sunt actionari. Si acest model este folosit in mai toate statiunile. Nu iau bani din fonduri europene. Tot castigul se investeste.
In statiuni aproape toate casele sunt pensiuni sau hoteluri si in dintre ele localnici inca isi mai cresc animalele la parter. Pe munte sunt mai multe restaurante care folosesc in bucatarie produse cumparate de la sateni.
Seidler Harald, manager restaurant: "Lucram cu oameni. Oamenii din sat sunt uniti, oficiul de turism, compania, toata lumea lucreaza pentru aceasta afacere. Suntem impreuna puternici. Oficiul de turism, compania, toti avem aceeasi idee."
Din Ischgl, 3 telegondole pornesc spre munte, ultima, construita anul trecut in doar cateva luni. Mai bine de 50 de milioane de euro a costat si poate cara in fiecare ora peste 3.000 de oameni. TeleGondola noua s-a construit vara trecuta si in Solden. Este instalatia de urcare cu cea mai mai mare capacitate de transport din lume. 4.500 de oameni pe ora.
Iar pe munte ai la dispozitie peste 146 de kilometri de partii imprastiate pe 2 ghetari. Pentru peisajele spectaculoase, Soldenul a fost ales de producatorii celui mai recent James Bond pentru filmari.
Legatura dintre ghetarii Ritenbach si Tifanbah se face printr-un tunel. Prin mijlocul muntelui. Un tunel lung de 127 de metri. Si cand te gandesti ca noi n-am fost in stare sa facem un tunel pe Valea Oltului pentru masini si austriecii au facut unul prin munte pentru a se da cu schiurile. Tare nu? Tot ce se petrece aici inseamna investitii de sute de milioane de euro. Bani ai comunitatii.
Inca din 2003 noi romanii, avem o lege care stabileste ca pe muntii nostri se va skia pe aproape 2.000 de km de partii. Dar ani la rand nu s-a facut mare lucru. In perioada 2009-2015 s-au investit peste 5 sute de milioane de lei in partii si echipamente. La Molivis, in Arges, gondole si echipamente de 20 si ceva de milioane de lei zac nefolosite de ani de zile. Acelasi lucru se intampla si la Campulung Moldovenesc, unde s-au bagat pana acum 14 milioane de euro. In Parang ajungi pe munte cu un scaun vechi de 43 de ani. Ca sa cobori 3-4 minute pe schiuri urci aproape o ora. Si la Vatra Dornei intalnesti aceeasi poveste.
La Bistrita, primaria, pentru a indeplini un vis de-al primarului, s-a imprumutat la banca 5 milioane de euro. A construit o partie de 1200 de metri fara sa tina cont de faptul ca in zona zapada nu prea e. In timp ce autorile arunca bani cu nemuluita in proiecte fara finalitate, la Mestecanis un roman a amenajat o partie de 3 km si jumatate, cu echipamente sacond hand din Austria, pe care a dat atentie 40.000 de euro. Acum vrea sa o vanda pentru ca nu are cu cine sa o intretina. Oamenii din zona nu vor sa munceasca pe motiv ca e "prea frig" si se duc in Italia la munca.
Poiana Brasov si-a dublat in ultimii ani numarul de kilometri de partie. Ramane insa statiunea cozilor. Aglomeratia si cozile la care stai zeci de minute sunt dovada ca avem nevoie de mai multe partii si statiuni. Transalpina este cel mai nou domeniu schiabil. In zona n-ai unde sa te cazezi si sa mananci, iar terenurile din jur apartin unor oameni arestati sau cu teancuri de dosare penale. Revoltator este faptul ca la doar cativa kilometri distanta, statiunea Vidra, care apartine sindicatelor zace abandonata.
Si astfel de povesti gasesti pe mai toate partiile noastre. Incompetenta si hotia unor politicieni si oameni de afaceri au facut ca multi bani sa mearga pe apa sambetei iar partiile sa ramana doar un vis. La toate acestea se mai adauga si drumurile proaste spre partii. O poveste pe care o stim prea bine cu totii si care trage in jos turismul romanesc. Am incercat sa discutam cu noul ministru de la turism. Nu vrea sa dea declaratii. Deocamdata analizeaza, strange date, face bugete. Asa au facut si inaintasii lui. Si pana s-au lamurit au fost schimbati din functie. Un perpetum mobile din care ar trebui sa iesim odata sa intelegem ca stam pe o mina de aur. Despre toate aceste situatii vom vorbi in zilele urmatoare.
